Ceau cultură independentă în Capitala Culturală Europeană 2021

Ceau cultură independentă în Capitala Culturală Europeană 2021

Timișoara se confruntă cu grave deficienţe financiare. Rând pe rând, aceste probleme financiare s-au extins de la activităţile curente ale oraşului – de pildă, furnizarea de apă caldă sau transportul în comun, la proiectele majore de investiții  – ultimul exemplu, Spitalul de Copii. Acum e rândul sectorului cultural să strângă cureaua sub conducerea haotică şi lipsită de perspectivă a adminitraţiei Robu. Oraşul nostru va fi capitală europeană a culturii, şansă care va oferi vizibilitate internaţională Timişoarei, dar acest lucru nu se poate realiza fără actorii culturali locali.

În proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 se specifică negru pe alb „finanțarea transparentă a sectorului cultural independent”. De asemenea, Strategia Culturală a Municipiului 2014-2024 prevede următoarele: „cultura publică este creată nu doar de instituţii publice, ci şi de organizaţii neguvernamentale, actori privaţi şi creatori independenţi. Democratizarea culturii presupune legitimare şi acordarea de şanse egale la accesarea fondurilor publice, în funcţie de merit, indiferent de forma de organizare juridică, recunoscând potenţialul creativ al fiecărui actor interesat”. În aceeași Stategie se valorizează „construirea de punţi de comunicare şi colaborare între administraţia publică, sectorul cultural şi creativ şi alţi factori interesaţi”.

În realitate, operatorii culturali independenți au mari probleme de finanțare al treilea an la rând. În 2016, apelul pentru proiecte s-a făcut în februarie, iar evaluarea si selecția au avut loc în martie. Fondurile au fost puține și împărțite fără vreun criteriu valoric și fără a ține cont de importanța proiectelor pentru oraș. În 2017, aprobarea Agendei manifestărilor culturale a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara a avut loc în ședința din 24 aprilie. Evaluarea și selecția proiectelor în vederea obținerii finanțării nerambursabile s-au facut în perioada 26 mai – 2 iunie 2017. Astfel, au fost lăsate în aer manifestările culturale independente ce au avut loc din ianuarie până în mai, contrar politicilor de finanțare agreate de actanții culturali independenți și Primărie în aprilie 2016. În plus, se introducea pe agendă finanțarea cu 180.000 de lei a Festivalului de Film Central European, în condițiile în care în Timișoara există mai multe festivaluri de film deja de tradiție, care an de an se chinuie să obțină finanțări: Simultan, TimiShort, Ceau, Cinema!, DocumFest, Open Documentary Session.

În 2018, apelul pentru proiecte a fost lansat în 5 aprilie, termenul de depunere fiind stabilit între 5 – 24 aprilie. În conformitate cu Regulamentul privind regimul finanţărilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activităţi nonprofit culturale şi de tineret de interes local, aplicanții au avut permisiunea de a angaja activități în perioada mai – noiembrie 2018. Legea 350/2005 prevede că evaluarea și jurizarea acestor proiecte să fie facută în 30 de zile calendaristice de la încheierea depunerii de dosare, astfel încât în data de 24 mai 2018 ar fi trebuit să fie publicate rezultatele. Abia în 12 iulie Primăria a publicat lista proiectelor care vor împărți finanțarea de 2,5 milioane lei (sumă la ceva mai mult de o treime față de cea din 2014!).

La această stare de fapt adăugăm și bâlbele recente ale Primăriei legate de programarea simultană a festivalului de film Ceau, Cinema! – festival organizat și crescut cu trudă de actanți culturali independenți locali – și a Caravanei Metropolis. Încă o gafă ce demonstrează lipsa unei strategii culturale coerente la nivel de oraș.

În consecinţă, cerem Primăriei asumarea cu celeritate a acțiunilor prevăzute în Strategia Culturală a orașului:

  1. Încurajarea dezvoltării de proiecte culturale emblematice ale Timişoarei
  2. Constituirea unei liste de proiecte culturale prioritare pentru Timişoara
  3. Finanțarea mai consistentă a sectorului cultural independent- în prezent doar 12-15% din fondurile publice acordate artelor ajung la initiative independente- cu atenție la nevoi, tendințe și oportunități.
  4. Îmbunătăţirea transparenţei decizionale şi a bunei guvernări a Primăriei Timişoara în sectorul cultural
  5. Creşterea calităţii şi a eficienţei în comunicare între aparatul executiv al Primăriei Timişoara şi operatorii culturali
  6. Demararea investițiior în infrastructura culturală prevăzute în proiectul CCE 2021

Dezvoltarea oraşului suferă din cauza lipsei banilor și deciziilor greșite. Un oraș este definit de mai mult decât suma bordurilor schimbate într-un an. Dacă Timișoara vrea să fie cu adevărat pol de dezvoltare regional în sud-estul Europei, trebuie să se elibereze de modul lipsit de profesionalism în care îşi administrează agenda culturală şi banii destinaţi acesteia. Administrația Robu trebuie să privească dincolo de interesele minuscule de moment şi să vină cu o viziune modernă pentru oraș. Și dacă nu o va face, viitoarea administraţie USR va aduce suflul de care Timișoara are nevoie.

Sursa foto: “My Life Through A Lens”/ Unsplash

Proiectul Timișoara 2021 trebuie să recâștige încrederea comunității

Proiectul Timișoara 2021 trebuie să recâștige încrederea comunității

Zilele acestea, Timișoara îi va găzdui pe reprezentanții Comitetului de monitorizare și reprezentanți ai Comisiei Europene, responsabili de programul Capitale Europene ale Culturii. USR Timișoara cere decidenților cheie ai proiectului Timișoara 2021, respectiv reprezentanții Asociației, Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș (ambele autorități locale fiind atât finanțatori cât și de membri ai Consiliului Director al Asociației), ca, în contextul discuțiilor pe care le vor avea cu reprezentanții Comitetului de monitorizare și reprezentanții Comisiei Europene, să își asume în comun și să facă publice acțiunile imediat necesare proiectului Timișoara 2021 pentru recâștigarea încrederii comunității și încurajarea implicării și participării tuturor celor care doresc să facă acest lucru.

Ne aflăm la mijlocul anului 2018, primul an ce trebuie să marcheze începerea efectivă a programului Timișoara Capitală Culturală Europeană, iar un număr de acțiuni critice pentru bunul mers al proiectului încă nu au avut loc. Spațiul public a fost umplut în prima jumătate de an de conflictul dintre Asociație și o parte a mediului cultural, conflict în care au fost atrase și Primăria și Consiliul Județean. Nu a avut loc nici până în acest moment procesul de reorganizare și refacere a Adunării Generale, proces care să asigure spațiul pentru dialog constructiv între asociație, mediul cultural și instituțiile publice.

USR Timișoara apreciază efortul depus de către Asociație, atât în cadrul echipei de candidatură, în a căror șansă și efort susținut puțini au crezut, cât și a echipei de implementare. Totuși, noi considerăm că e mult prea devreme pentru a stabili merite și a oferi laude. Adevărata provocare stă înainte, în implementarea acestui proiect, iar în acest moment multe părți ale sale se află sub riscul de a nu mai putea să își îndeplinească scopul din dosarul de candidatură. Drept urmare, propunem tuturor părților implicate și tuturor celor care doresc să contribuie să nu mai privească în trecut, să ia ca pe un dat prezentul titlul câștigat și, astfel, să putem privi cu toții împreună spre viitor și potențialul real, istoric, al proiectului Timișoara 2021.

Ce pași sunt de făcut acum, la mijlocul lui 2018, pentru ca proiectul Timișoara Capitală Europeană Culturala să fie un real succes

Solicităm Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, prin intermediul Consiliului său Director, din care Primăria Municipiului Timișoara și Consiliul Județean Timiș fac parte, să publice cu celeritate următoarele:

  1. Calendarul de reorganizare a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, conform dosarului de candidatură câștigător;
  2. Componența Consiliului Director al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, lipsind din spațiul public componența actuală, determinată de demisiile consecutive ale mai multor membri;
  3. Data planificată pentru Adunarea Generală anuală a membrilor Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, care conform statutului în vigoare ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în 7 aprilie 2018;

Considerăm că guvernarea deschisă, onestă și legitimă a Asociației, condusă după principiile transparenței, sunt premise imperative pentru larga implicare și participare a comunității în proiect, fără de care titlul câștigat va rămâne doar un titlu de palmares al orașului, fără un impact real și departe de potențialul pe care acest eveniment îl are cu adevărat. Anul 2021 se apropie cu repeziciune. Pentru ca acest proiect să poată avea impactul pe care şi l-a asumat în dosarul de candidatură este nevoie ca orgoliile și acuzele ce au apărut în ultimele luni în spațiul public să treacă în plan secundar. Proiectul acesta aparține comunității iar succesul său poate fi îndeplinit printr-o implicare a tuturor energiilor din Timișoara, acest proiect este mai mare decât orgoliile și dorințele unor vremelnici decidenți. Tocmai de acea USR Timișoara cere clarificarea punctelor mai sus menționate, pentru că în cadrul AGA, ca forum și spațiu democratic, Asociația să devină reprezentativă pentru dosar și pentru comunitate.

Sursa foto: Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

Timișoara Capitală Culturală Europeană – Starea infrastructurii culturale la început de 2018

Timișoara Capitală Culturală Europeană – Starea infrastructurii culturale la început de 2018

Cum a câștigat Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii

Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel orașelor din România care vor să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) pentru anul 2021. Un juriu de experți a evaluat 14 candidaturi, iar  ultimele patru orașe rămase în competiție au fost anunțate în decembrie 2015 – București, Timișoara, Cluj-Napoca și Baia Mare. În luna septembrie 2016 juriul internațional delegat al Comisiei a conferit orașului Timișoara onoarea de a fi Capitală Europeană a Culturii alături de Novi Sad (Serbia) și Elefsina (Grecia). “Dosarul de candidatură prezentat la selecția finală devine contractul de facto dintre orașul desemnat și cetățenii săi, Comitetul de Monitorizare, Minister, Comisia Europeană, precum și celelalte orașe candidate” se specifică în raportul final de selecție.

Conceptul câștigător, „Luminează Orașul Prin Tine”, îmbină 2 componente:

  • una cultural artistică – “o călătorie de la singurătate la apartenență, de la lumină prin întuneric și înapoi, parcurgând trei TERITORII ce abordează provocările cu care se confruntă Europa astăzi”, de implementarea căreia este responsabilă Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană
  • o componentă de infrastructură asumată de Primărie și Consiliul Județean.

Finanțarea conceptului este complexă, banii provenind de la Primărie – care a și declarat proiectul ca fiind unul prioritar, Consiliul Județean, Ministerul Culturii, Uniunea Europeană precum și din sponsorizări.

Ce investiții în infrastructură s-a angajat Timișoara să facă pentru 2021

Intervențiile în infrastructura culturală sunt numeroase, incluzând obiective ca:

  • MultipleXity – Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment – clădirea fanion a acestui proiect;
  • o nouă sală pentru Teatrul German de Stat;
  • reabilitarea Palatului Culturii;
  • conversia în Centre Culturale a fostelor cinematografe de cartier;
  • restaurarea Castelului Huniade.

Dintre investițiile în revitalizarea urbană, două se remarcă : reabilitarea spațiilor publice din Cartierul Cetate și programul de finanțare pentru reabilitarea clădirilor istorice.

Infrastructura de turism ar trebui să fie îmbogățită prin reabilitarea Canalului Bega și prin construirea Muzeul Științei și Tehnologiei Banat.

Suma totală necesară pentru proiectele de mai sus: 123,7 mil. euro

Unde suntem la început de 2018 cu construcția clădirii MultipleXity

MultipleXity sau Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment, clădirea fanion a acestui proiect în valoare de  12 mil. euro, un spațiu deschis experimentului și inovației prin intermediul artei și tehnologiei, finanțată din bugetul local și cu fonduri UE, este în pericol să nu se materializeze, cel puțin nu sub forma asumată în candidatură. Primarul Robu a declarat, în urma insistențelor membrilor USR Timișoara prezenți la dezbaterea bugetului pe 2018, că va organiza un concurs de arhitectură legat de acest obiectiv destinat să rămână amprenta 2021 peste generații, finanțarea necesară apărând, în sfârșit, în forma finală a bugetului pe anul în curs: „în cazul în care construcția de la zero n-o să meargă suficient de rapid […] vom realiza acest obiectiv într-o variantă de back-up pornind de la spații existente. 99% așa va fi [..]. Rămâne ca variantă de back-up, nu putem renunța la ideea de a amenaja clădiri existente”.

Zilele acestea, administrația locală a dat de înțeles că ia în considerare construcția acestei clădiri peste actuala Grădină de Vară a Filarmonicii. Această propunere a fost nuanțată rapid, la presiunea cinefililor, cu reconstruirea Grădinii Filarmonicii pe acoperișul viitorului centru de artă, o soluție care amestecă două elemente importante din viitorul cultural al orașului fără a ține cont de factori sau de specialiști, o propunere în aceeași temă precum propunerea de Mall Cultural vehiculată în urmă cu câțiva ani pentru a fi construit pe același amplasament. Această situație este similară cu propunerea construirii unei fântâni muzicale peste un sit arheologic în Parcul Botanic, o propunere ce nu ține cont de logica urbanistică a Timișoarei, ce ignoră vocile locuitorilor, ale oamenilor de cultură și ale societății civile.

Bugetarea pentru concursul de arhitectură venită cu întârziere, lipsa conceptului, precum și faptul că urbanizarea unui sit este o procedură meticuloasă și lentă, fac realizarea acestui angajament o provocare cu multe riscuri. Acest obiectiv exista în responsabilitatea Primăriei și în anul 2017. De aceea, pentru că el nu s-a început din timp, Primăria are obligația de a prioritiza și transparentiza acest proiect, astfel încât mediul cultural și academic să-și poată oferi expertiza.

De ce a fost ratat Centrul Cultural Mărășești

Un alt proiect ratat, cel puțin până acum, este Centrul Cultural Mărășești. Cel mai vechi spital public din Europa de Est (1745) urma să devenă centru cultural. Doar că 2017, termenul inițial asumat a fost deja depășit. Finanțarea de 5 mil. euro ar fi trebuit să fie din fonduri europene, dar proiectul scris pe genunchi nu a fost eligibil. De ce? Pentru că este cel puțin nefericit să construiești un centru cultural în aceeași curte cu Clinica de Radioterapie. Acest obiectiv va fi construit pe banii noștri, fără ca cineva din administrația locală să răspundă pentru ratarea finanțării europene.

În același timp, la Iași, este finanțat cu fonduri europene un proiect similar. Fosta Baie Turcească va fi transformată în Centru Internațional de Artă Contemporană. Lucrările ar urma să dureze 36 de luni. Valoarea totală a proiectului este de 22 mil. lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 21 mil. lei. Istoria acestei clădiri este comună cu istoria multor monumente timişoarene, clădirea a fost de-a lungul timpului dată uitării, acum ea va deveni locul de funcționare a Centrului International pentru Artă Contemporană. Acesta este un exemplu de buna practică, mai ales dacă ne gândim că și Muzeul Huniade este într-o situaţie similară iar în cadrul CEaC ar trebui să fie restaurat.

Proiectul este finanțat prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, aceeași axă pe care s-a depus proiectul prost făcut pentru finanțarea Centrului Cultural Mărășești.

Modul de lucru al Primăriei Timișoara în privința proiectelor cu finanțare europeană, care sunt în cadrul proiectului CEaC 2021 sau care sunt investiții ale Primăriei, este foarte opac. O sumedenie de proiecte care au fost anunțate s-au oprit sau finanțările au devenit dintr-o dată neeligibile. Performanța de absorbţie de fonduri europene este modestă. Așadar, pentru ca proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii să fie unul reușit, iar acest oraș să îndeplinească tot ceea ce şi-a asumat, e nevoie ca autoritățile locale să respecte calendarele angajate și să implice mediul civic și cultural din Timișoara în acest proiect.

 

USR Dumbrăviţa: Solicităm modernizarea DJ691, nu doar extinderea la 4 benzi

USR Dumbrăviţa: Solicităm modernizarea DJ691, nu doar extinderea la 4 benzi

Așa cum este deja cunoscut, în 2021, Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană și va avea nevoie de o legătură cu autostrada A1, care să facă față unui trafic intens. Astfel a fost demarat proiectul de modernizare a Drumului Județean 691, care traversează Dumbrăvița, aflat în administrarea Consiliului Județean Timiș. Proiectul „Modernizare DJ 691: lărgirea la 4 benzi a sectorului km 2+725 (sens giratoriu) – Centura Timișoara și Centura Timișoara – Autostrada A1” costă 80,4 milioane de lei și ar trebui să dureze trei ani și jumătate. La finanțare vor contribui Uniunea Europeană (57,7 milioane de lei) și statul român (8,8 milioane de lei).

Din păcate acest proiect ignoră interesele Dumbrăviței și va crea o serie de probleme adiacente, prezentate mai jos, pe care nimeni de la nivel județean nu se va grăbi să le rezolve după ce proiectul va fi terminat.

  1. Proiectul actual a fost conceput cu scopul de prelua spre și dinspre autostradă traficul pe direcția Timișoara, căruia i se va alătura și cel de tranzit dinspre zona industrială și va trece prin mijlocul comunei Dumbrăvița. Nu există indicii în acest proiect că problemele locale de trafic (lipsa rutelor alternative) și problemele nou create prin implementarea proiectului (poluarea, împărțirea comunei in două, etc.) ar fi fost măcar luate in serios la nivel județean.
  2. Când această extindere la patru benzi vine în contextul unei descărcări a traficului de pe autostradă spre Timișoara (cea de la Sânandrei fiind în continuare uitată intr-un sertar din Guvern) și al unui volum de trafic de tranzit semnificativ mai mare, problema fluidizării traficului pentru locuitorii comunei rămâne un semn mare de întrebare. Crescând numărul de vehicule, șoferii vor sta tot la cozi, dar nu pe 2, ci pe 4 benzi.
  3. Actuala administrație este responsabilă pentru lipsa oricăror rute alternative (semnificative) de intrare / ieșire din localitate. Începerea lucrărilor la acest proiect presupune restricționarea masivă a traficului pe această arteră principală pe întreaga perioadă de execuție a lucrărilor, ceea ce va aglomera și străzi secundare ce vor trebui să suporte un trafic suplimentar. Aceleași străzi vor avea de suferit și din cauza poziționării unora dintre girațiile propuse, care vor forța locuitorii sa folosească mai intens străzile înguste pentru a putea ajunge in direcția dorită. De exemplu, girația amplasată la intersecția cu Etolia trebuia sa fie la intersecția cu Fervenția (cu zone comerciale). Astfel, între Kaufland si până după Lidl nu va exista posibilitatea de traversare a benzilor.
  4. Proiectul nu prevede piste pentru biciclete pe lângă extinderea propriu-zisă la patru benzi. Acestea există pâna la intrarea in Dumbrăvița și apoi de la linia de centură spre autostradă, dar nu pe teritoriul comunei. O soluție ar putea fi reprezentată de utilizarea parții carosabile la comun, însă doar dacă viteza autovehiculelor este controlata (maxim 40 km/h). În plus nu există strategie de optimizare și încurajare de folosire a mijloacelor de transport în comun pe acest traseu. Ambele alternative menționate anterior ar avea rolul reducerii traficului de autoturisme.
  5. Traversarea unui drum cu patru benzi intens circulat va fi mai dificilă pentru pietoni. Numărul de accidente pa raza comunei Dumbrăvița va crește ca urmare a factorilor de risc precum viteza sporită a traficului de tranzit față de cel local și lipsa unei zone de refugiu între benzi. Iar ele vor fi plătite cu suferința oamenilor care locuiesc aici. Și atunci se vor propune treceri suspendate sau pasaje subterane. Ca să vezi… de unde era să știm ca așa va fi?
  6. O creștere masivă a traficului de tranzit și de viteză pe această arteră extinsă la patru benzi ar separa efectiv localitatea in doua părți, care vor tinde pe termen lung să se dezvolte separat, destrămând parte din țesătura culturală a localității si ștergând în timp identitatea acesteia.
  7. Amplasarea stațiilor de autobuz ar trebui să fie înainte de intersecție (în zona unde vehiculele deja frânează), nu imediat după (unde vehiculele accelerează).
  8. Considerăm că Primăria și-a abandonat cetățenii în această problemă, pentru că, deși se vorbește despre modernizare, în fapt este doar o lățire a carosabilului. Un proiect de asemenea anvergură trebuia să cuprindă și îngroparea cablurilor cu reducerea numărului de stâlpi, refacerea trotuarelor și un sistem de preluare a apelor pluviale în subteran pe întreaga lungime a drumului (existând o diferență de nivel a cotei roșii, cea din mijlocul drumului, de aproape 9 metri între cele 2 intrări în localitate, iar canalele curente nu acoperă tot traseul).

Pentru aceste motive USR Dumbrăvița ține să le reamintească locuitorilor din Dumbrăvița că acest proiect nu a fost gândit cu scopul de a rezolva prolemele locale reale și că, cel mai probabil, implementarea sa va crea altele noi, fară să rezolve problema de fond – fluidizarea traficului auto pe raza localității.