A. Autostrada A3 – București-Ploiești
Activitatea de deblocare a proiectelor de autostrăzi s-a încetinit semnificativ de când a venit Guvernul Grindeanu. E și cazul autostrăzii București-Ploiești, respectiv ultimii kilometri, intrarea în București.
Pentru că premierul Grindeanu a declarat săptamâna aceasta că “se va implica personal” în deblocarea proiectelor, îi atrag atenția că lipsește în continuare autorizația de construire pentru zona dintre strada Popasului și calea ferată București-Constanța, iar pe zona din sectorul 2 sunt probleme birocratice la traversarea peste Balta Șaulei.
Problema e cum nu se poate mai în curtea PSD-ului pentru că blocajul este între instituțiile conduse de doamna Firea, soțul doamnei, dl. Pandele și dl. Cuc. Adică Primăria Bucureștiului, Primăria Voluntari și Ministerul Transporturilor.
Din nou, remarc cum e mai ușor să arăți planșe colorate și să faci show în fața camerelor și, aparent, mai complicat să rezolvi probleme reale și critice pentru infrastructura din România.
Consecința: dacă nu iese autorizația pâna la sfârșitul lunii, nu se va termina autostrada la sfârșitul anului cum era prevăzut în contract. Deci săptămânile următoare sunt critice – altfel iarăși facem reportaje la sfârșitul anului despre nefericita situație a autostrăzilor românești și puținii kilometri inaugurați.
B. Autostrada A3 – Lugoj-Deva, lotul 2, secțiunea E
E vorba de zona critică de trecere a dealurilor dintre Lugoj și Deva unde sunt prevăzute două tuneluri cu lungime combinată de aproximativ 2 km. Va fi marea întrerupere a coridorului european, subiectul știrilor cu cozi imense de mașini de peste câțiva ani.
În presă sunt cunoscute drept “tunelurile pentru urși”, sintagmă care induce în eroare. De fapt, tunelurile sunt pentru mașini, sunt pe autostradă, dar au fost prevăzute în acordul de mediu pentru ca pădurea deasă de deasupra lor să rămână intactă și odată cu ea să fie păstrat coridorul de migrație a mamiferelor mari între Carpații Meridionali și Munții Apuseni.
Se știe din decembrie 2013 de când a demarat acest contract că această zonă cu tuneluri va trebui licitată separat pentru că valoarea acestor lucrări e prea mare ca să fie adiționate în contractul curent.
Pe parcursul lui 2016 a fost definitivat proiectul tehnic pentru tuneluri cu studii geotehnice amănunțite pentru portalurile (“gurile”) tunelurilor, exproprierile definitivate pe secțiunea E1, acordul de mediu definitiv obținut.
Și totuși Compania de Drumuri (CNAIR) la 3 ani de la semnarea contractului, nu a reușit să facă demersurile pentru lansarea licitației de găsire unui constructor pentru aceste tuneluri.
Consecința: va exista o întrerupere de 15km în autostrada europeană Sibiu-Nădlac timp de cel puțin 4 ani. Patru ani în care se vor crea blocaje enorme pentru că tot traficul spre și dinspre Europa al României va ieși pentru 15km pe drumul național îngust și virajat alăturat autostrăzii (între Holdea și Margina)
C. Autostrada A10 – Sebeș-Turda
Avem așa:
– lipsă autorizație de construire pentru zona lacului Stejeriș pe lotul 4
– exproprieri suplimentare nerealizate pe loturile 1 și 2
– fără acord de mediu și autorizație de construire pentru capetele lotului 1
Și, cel mai grav, proiectul tehnic pentru nodul de la Sebeș cu autostrada A1 nu este încă livrat la Companie și aprobat, deși termenul contractual era… pe 14.03.2015 adică acum 2 ani!!!
Povestea acestui nod este că în documentația de licitație era prevăzut un nod de mare viteză cu un pod pe breteaua Sibiu-Sebeș lung de 700 metri peste râul Sebeș și DN1. Un nod destul de scump, dar cu funcționalitatea necesară pentru intersecția a două autostrăzi majore.
Problema este la constructorul italian care tot încearcă de 2 ani de zile să ofere diverse configurații alternative care necesită exproprieri suplimentare, au funcționalitate mai proastă, poduri scurtate – pe scurt, o varianta mai proastă și mai ieftină în aceiași bani licitați.
Cum e posibil totuși ca un proiect tehnic care trebuia livrat în 4 luni să nu fie gata după 2 ani și 4 luni? Păi e posibil dacă constructorii găsesc teren moale și “prietenie” la CNAIR. Schimbarea de guvernare pare că le-a reaprins speranțele.
Lansez public un avertisment în sensul ăsta: orice alt fel de nod decât cel din studiul de fezabilitate care a stat la baza licitației (și care era impus prin constrângeri în caietul de sarcini) este inacceptabil și ar reprezenta un furt de la contribuabilul român.
Consecința: suntem încă departe de începerea lucrărilor la cele două noduri, cel de la Sebeș și cel de la Alba-Iulia Nord, deci vom avea din nou “autostrăzi-muzeu”. O bucată de autostradă de 14km între Lancrăm și Alba-Iulia și o alta de vreo 10km între Teiuș și Sântimbru nu vor putea fi folosite 1-2 ani.
D: Autostrada A3, Câmpia Turzii-Ogra
E vorba de continuarea autostrăzii Transilvania spre Târgu Mureș, de la Câmpia Turzii până la Ogra, un sector de 37 km împărțit în 3 loturi. Două din cele trei contracte sunt semnate din februarie 2015 (de 2 ani!).
La începutul anului 2016 am găsit acest proiect într-o stare jalnică. Fără exproprieri făcute, fără contracte de finanțare semnate, fără ordine de începere ale contractele date, proiectarea nerealizată, avize și autorizații lipsă, acord de mediu expirat.
Așa a lăsat Guvernul Ponta proiectul. Proiect care, spunea domnul Neaga, fostul director CNADNR “va salva absorbția pe POS Transport 2007-2013”. De fapt, nu a tras niciun euro din acel exercițiu financiar. (Și ca fapt divers, înțeleg că domnul Neaga e consilierul ministrului Cuc acum).
La începutul anului 2017 toate problemele menționate erau rezolvate (exproprieri, proiectare, avansuri plătite) sau foarte avansate, mai trebuia doar definitivat acordul de mediu (cu studiul de impact deja făcut) și emisă autorizația de construire.
Din păcate, a venit vremea bună, a început sezonul de construcție și autorizațiile nu au venit. Așa că și aici avem constructor, avem proiect, avem finanțare, dar nu se poate lucra.
Spunea miercuri domnul Grindeanu că pentru a ajunge la România autostrăzilor trebuie să avem întâi România competentă. Sunt cum nu se poate mai de acord. Din păcate direcția în care merg lucrurile în guvernul pe care îl conduce e inversă. România competentă nu se construiește cu domnii Cuc, Flori, Neaga și Ioniță, ci cu profesioniști în infrastructură și în managementul proiectelor mari.
