Imaginea aceea cu oameni cărând biciclete sau cărucioare ca să ajungă pe Pasarela Gelu va dispărea.
Începem în următoarele săptămâni un proiect important pentru timișorenii care locuiesc în Iosefin și Dâmbovița: Pasarela Gelu devine un coridor velo, nu doar pietonal, care face legătura între cele două maluri ale Begăi.
În pregătirea șantierului de la Pasarela Gelu, mutăm 13 arbori mari din apropiere. Echipele Horticultura Timisoara au relocat deja o parte din ei, în apropiere, tot pe malul Canalului Bega. Nu e o procedură ușoară, dar specialiștii societății timișorene se vor îngriji ca acești copaci să se acomodeze în noile amplasamente. Fiecare copac este prețios pentru Timișoara verde.
Pista de biciclete de pe pasarelă va fi conectată cu pistele de pe maluri și va fi accesibilă pentru toată lumea. Adică, nici părinții cu cărucioare, nici bicicliștii și nici persoanele în scaun cu rotile nu vor mai depune eforturi să ajungă pe pasarelă.
Podul va fi iluminat arhitectural și pietonal, lucru care va putea fi admirat de la distanță de pe promenadă. Iar în urma lucrărilor de consolidare pasarela va fi din nou sigură pentru utilizatori.
Valoarea contractului este de 12,2 milioane de lei (TVA inclus), bani plătiți din bugetul local. Estimăm durata lucrărilor la 6 luni.
Jumătate din lucrările de pe Calea Stan Vidrighin (Buziașului) sunt gata. Proiectul a început în aprilie anul trecut. Anul viitor îl finalizăm.
Este una dintre cele mai aglomerate zone din oraș și de aceea pentru noi e important ca oamenii să aibă cât mai multe variante sigure și comode de deplasare. Atât cei care locuiesc aici, cât și cei care vin la serviciu vor avea condiții decente de deplasare indiferent dacă aleg tramvaiul, bicicleta sau mașina.
Nu doar modernizăm doi km de linii de tramvai, ci vom și introduce tramvaie noi și stațiile vor fi modernizate și accesibile pentru cei cu mobilitate redusă. Trotuare late și piste de biciclete separate de carosabil, patru benzi de carosabil. Schimbăm tot iluminatul public – stradal și pietonal – cu corpuri care au consum redus de energie, precum și toată rețeaua de telecomunicații subterane.
Corelat cu acest proiect se reabilitează și 2 km de rețea magistrală de apă, lucrare a Aquatim.
Echipele SDM lucrează la montarea bordurilor pe strada Gheorghe Lazăr pentru noua amenajare cu pistă de biciclete pe carosabil, trotuare exclusiv pentru pietoni și o a doua bandă de carosabil pe sensul de mers spre Mehala.
Șantierul a început după ce a fost finalizată reabilitarea rețelei de apă, în coordonare cu Aquatim. Locurile de parcare în spic, care au fost restricționate pe perioada lucrărilor, vor deveni parcări paralele. Trecerile de pietoni de la intersecțiile cu străzile Teiului și Timiș vor fi supraînălțate.
Prin deschiderea celei de-a doua benzi auto, circulația spre ieșirea din oraș va fi fluidizată. Bicicliștii vor putea în sfârșit să circule în siguranță pe acest culoar realizat pe carosabil. Pietonii vor avea trotuarul doar pentru ei. Iar localurile de pe această arteră vor putea să își deschidă terase pe trotuar, în condiții care să nu afecteze circulația pietonilor.
În Timișoara este loc pentru toată lumea, iar acest proiect va demonstra acest lucru.
La începutul acestui an am setat în bugetul de reparații aproximativ 50 milioane și vă pot da câteva exemple de lucrări care poate altfel ar trece nevăzute.
Strada Budai Deleanu + Strada Banatului
Am finalizat recent reparațiile la secțiunea de drum care face legatura dintre Calea Șagului (sensul giratoriu – Piața Iuliu Maniu) cu Bulevardul Dâmbovița.
Porțiunea de drum este de aproximativ un kilometru.
Noaptea trecută au muncit echipele de marcare și mai urmează miercuri și joi între orele 19:00 – 05:00.
Marcajele sunt pentru treceri de pietoni, stații de bus, parcări și prima pistă de biciclete pe carosabil, marcată corespunzător de 1.5m lățime, inclusiv cu bandă tampon.
Aceste piste se vor corela și cu un viitor proiect pe toată Calea Șagului.
Am trecut astăzi să văd lucrările cu propriii ochi și am constatat că există deja persoane care au parcat pe noile piste. E normal la început, dar vom remedia această situație.
Odată finalizată marcarea, pistele de bicicletă vor fi semnalizate cu verde pentru ca șoferii de autovehicule să știe că nu pot parca pe ele și echipele de poliție vor da sancțiunile corespunzătoare dacă se mai întâmplă acest lucru.
Despre trotuare:
În acest moment au loc reparații pe C. D. Loga, Mihai Eminescu și toate străzile adiacente.
Lucrările vor fi finalizate până la începerea școlii ca să îi poată primi la timp pe elevi.
Avem lucrări în curs și în zona 700 (pe Brediceanu) și vom vedea o schimbare la carosabil și la bordurile din piață.
După finalizarea celor de pe C. D. Loga vom începe și cu trotuarele de pe Bulevardul Revoluției.
Știu că turnarea de asfalt nu e soluția optimă pentru trotuare, dar pe viitoarele proiecte vom putea veni cu soluții mult mai moderne și europene.
Starea de urgență nu va mai fi prelungită după 15 mai și din această dată va începe relaxarea măsurilor de izolare. Orașul în care ne întoarcem nu poate fi același pe care l-am lăsat acum două luni: înghesuit, poluat și murdar. Administrația locală poate folosi următoarele luni de zile pentru a lua măsuri prin care să transforme Timișoara într-un oraș sigur, aerisit și plăcut.
Propunem un set de măsuri relativ rapide și ieftine, care să ușureze viața și să facă deplasarea sigură pentru fiecare participant la trafic. Prin care Timișoara să facă mici pași înspre a deveni un oraș pentru oameni.
✅ Pietonii au nevoie de lărgirea temporară a unor trotuare. Ei sunt cei mai vulnerabili în situația actuală și nu e acceptabil să meargă înghesuiți pe un trotuar de un metru. Deci, acolo unde abia avem loc să trecem unul de celălalt (un exemplu ar fi pe Aleea Ripensia), o bandă auto să fie dedicată pietonilor sau bicicletelor, în funcție de specificul zonei.
Trotuar pe Aleea Ripensia
O altă problemă e așteptatul îndelung la unele semafoare, ceea ce creează aglomerație la acele treceri. Soluția firească și umană e reducerea timpilor de așteptare pentru pietoni la aceste semafoare și (dacă există) scoaterea butonului pe care ei trebuie să-l apese.
Pentru a ușura viața oamenilor, ar trebui eliminate trecerile de pietoni în U (traversezi de trei ori, ca sa treci de fapt o stradă – vezi exemplul de mai jos de pe Str. Cluj).
Trecere de pietoni în U pe Strada Cluj
Unele trotuare sunt sufocate de mașinile parcate, deci eliminarea parcării pe trotuarele blocate azi de mașini trebuie să fie o altă prioritate a administrației (vezi mai jos cum e pe Calea Aradului).
Mașini parcate pe Calea Aradului
✅ Mersul pe bicicleta e remediul găsit de multe orașe europene pentru a realiza distanțarea socială. Fiecare biciclist înseamnă o mașină mai puțin în trafic sau un călător în minus în mijloacele de transport. Bicicleta e răspunsul rapid, ieftin și curat de deplasare într-un oraș de talia Timișoarei.
Acolo unde nu există piste și e o evidentă nevoie, se poate încerca extinderea rețelei prin marcarea pistelor pe șosea. Pe arterele unde acest lucru implică un proiect mai complex, modificarea se poate face cu caracter temporar, până la finalizarea unor eventuale studii de modificare structurală.
Unde pistele actuale sunt pe trotuar (cum ar fi pe Str. Popa Șapcă), trebuie urgent să studiem cum le putem muta pe șosea. Fără shared-space între bicicliști și pietoni. Trotuarul să fie trotuar, pistele de bicicletă piste de bicicletă.
✅ Multe companii au conștientizat în aceste două luni că munca de acasă e cel puțin la fel de productivă. Deci, cum pericolul nu a trecut, considerăm că e important ca angajații să lucreze în continuare de acasă. Atât la privat, dar chiar și la unele instituții de stat. Unde nu e posibil, propunem un program de lucru flexibil – de exemplu, o parte a angajaților să lucrează între 8 și 16-17, o alta între 10 și 18-19.
Rolul autorităților locale e aici de mediator: primăria să contacteze marii angajatori din oraș și restul instituțiilor de stat și să conceapă împreună un orar pentru defalcarea programului de lucru. Acest decalaj ar avea un efect foarte puternic în eliminarea densității de călători și ar reduce presiunea pe orele de vârf.
✅ O parte dintre timișoreni depind în continuare de transportul în comun. Oamenii care îl aleg trebuie să simtă că fac o alegere sigură.
Cel mai important obiectiv este evitarea cu orice preț a aglomerației. Așadar, Societatea de Transport Public Timișoara trebuie să crească frecvenței garniturilor, o măsură cu impact clar pentru sănătatea oamenilor.
În plus, ar trebui creat un flux de îmbarcare/debarcare sau servirea unui singur vehicul în stație (dacă ajung 2 autobuze/tramvaie/troleibuze în același timp în stație, al doilea va aștepta cu ușile închise eliberarea stației).
✅ Unele spații publice vor rămâne închise o perioadă (mall-uri) sau nu vor mai fi atrăgătoare pentru oameni o vreme (teatre, cinematografe). Lumea are însă nevoie de locuri de întâlnire, deci cum ar fi să închidem unele străzi din cartiere traficului auto și să le redăm oamenilor? Străzile ar fi astfel transformate în locuri unde copiii fac mișcare, adulții se plimbă sau poate chiar se amenajează acolo terase. Statul în aer liber ajută sănătatea și virusul se răspândește mult mai greu decât în spațiile închise. Haideți să înlocuim mersul la mall, cu mișcarea pe străzi liniștite și sigure, ferite de mașini. În Vilnius, capitala Lituaniei, deja se întâmplă acest lucru.
La anumite ore (și mai ales în zilele ploioase), traficul din Timișoara abia mai răsuflă. Centrul e adesea împânzit de coloane de mașini ce stau.
Noi credem că e timpul pentru o altă abordare a problemei deplasării prin oraș. Lărgirea străzilor în dauna trotuarelor și a spațiului verde sau anularea trecerilor de pietoni sunt experimente încercate și în alte locuri și care nu au funcționat.
Rezolvarea la problemele prezentului și ale viitorului nu stă în idei din trecut, iar experiența altor orașe europene similare ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru noi. Așadar, ce-i de făcut?
Haideți să vedem ce altceva le putem oferi oamenilor. Câteva principii pe baza cărora ar trebui regândită mobilitatea în Timișoara:
🔹Siguranța în trafic e primordială, iar aici planificarea și starea infrastructurii joacă un rol important. Drumuri fără gropi, intersecții gândite corect, piste sigure și treceri de pietoni adecvate vor spori, pentru toată lumea, senzația de securitate în trafic.
🔹 Experiența orașelor din vest ne arată că un transport în comun impecabil este cea mai bună variantă de decongestionare a traficului. Transportul în comun trebuie sa fie de încredere și să ofere o alternativă viabilă. Mijloacele de transport trebuie să se succeadă la o distanță decentă și predictibilă de timp.
🔹Parcările. Avem nevoie urgenta de parcaje! Conform studiilor europene, un procent semnificativ din trafic se datorează mașinilor care se învârt inutil în căutarea unui loc de parcare. În plus, am putea elibera spațiul public de mașinile parcate lângă bordură sau pe trotuar, spațiu prețios, ce ar putea reveni pietonilor sau transportului în comun.
🔹 Sănătatea tuturor trebuie avută în vedere. Transportul personal motorizat e, conform datelor de mediu, sursa cea mai mare de poluare din orașe. Mașinile sau autobuzele poluante ar trebui înlocuite de variante electrice (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice), dar și încurajându-i pe oameni să aleagă transportul alternativ ori să meargă pe jos.
🔹Spațiul public să fie împărțit într-un mod corect, și celor ce merg cu mașina, dar și celor ce preferă transportul în comun, bicicleta sau mersul pe jos. Spațiul disponibil e clar limitat și, în plus, nu toți oamenii au mașini. De ce sa gândim spațiul public exclusiv în jurul mașinilor? Nu e oare mai important să gândim orașul în jurul oamenilor și să mizăm pe echitate geografică?
Problema este una dificilă, dar cu care s-au confruntat toate orasele istorice din Europa. Dar dacă refuzăm să învățăm din greșelile altora, măcar să învățăm din ale noastre.
Făcând mașina personală singurul mod confortabil și eficient de transport, am suprasaturat drumurile și ne-am condamnat la frustrare și nervi.
Trebuie să începem să luăm măsuri imediat. Și o vom face, pentru că nu avem de ales.
Titlul propunerii: Siguranță și accesibilitate pentru pietonii din Timișoara
Domeniul de aplicabilitate: Mobilitate, Accesibilitate , Siguranţa circulaţiei
Durata estimată de implementare a propunerii: 12 luni
Valoarea estimată a investiției:
– principiile acestui proiect ar trebui urmate în cazul fiecărei noi investiții;
– administrația ar putea aloca o sumă de bani pentru a implementa acest proiect în câteva zone din oraș, urmând să le extindă apoi în toată Timișoara.
DESCRIEREA PROPUNERII
1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:
Proiectul are două componente:
coborârea bordurilor la nivelul zonei carosabile la trecerile de pietoni – la intersecțiile bulevardelor/străzilor cu fluxuri mari de trafic;
ridicarea trotuarelor și supraînălțarea trecerilor – în dreptul școlilor, la intersecțiile cu străzile secundare și pe străzile pe unde nu circulă mijloace de transport în comun
SCOP: Creșterea accesului și siguranței participanților la trafic, la nivelul trecerilor pietonale și a separației trotuar-carosabil, în zonele de traversare a căilor circulabile auto.
OBIECTIVE:
Creșterea securității participanților la trafic în zonele cu treceri de pietoni.
Ușurarea deplasării pietonilor în zonele de acces carosabil-trotuar.
2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:
Pietonii din Timișoara întâmpină, mai ales în zonele rezidențiale, probleme de mobilitate cauzate de mașinile parcate ilegal la intersecțiile dintre străzi. În plus, vârstnicii, copiii sau cei care împing cărucioare de bebeluși trebuie să coboare și să urce borduri deloc confortabile, să ocolească bălțile din intersecții sau să aștepte până vor primi prioritate pe trecerile de pietoni. Aceasta nesiguranță a deplasărilor pietonale descurajează astfel de deplasări, fiind firesc ca oamenii să aleagă deplasările motorizate, contribuind astfel la creșterea aglomerării traficului auto și la creșterea poluării în Timișoara.
Persoanele care aleg să se deplaseze pe două roți au, la rândul lor, mari dificultăți cauzate de infrastructura existentă. Experiența pe care o are un astfel de locuitor este de multe ori negativă, cauza fiind lipsa de calitate a pistelor pentru biciclete. Deși s-au făcut îmbunătățiri în anumite locuri, majoritatea pistelor nu sunt deloc prietenoase. În foarte multe locuri, bordurile pe care le au de trecut bicicliștii sunt foarte înalte și prezintă un real disconfort pentru aceștia. Atât timp cât avem o infrastructură care nu ține cont și de persoanele care aleg să nu folosească automobilul, nu avem cum să avem un trafic auto mai scăzut în oraș.
Persoanele cu dizabilități nu pot folosi infrastructura orașului neînsoțiți, chiar dacă ar avea posibilitatea să facă asta. Ei riscă să se accidenteze atunci când doresc să se deplaseze dintr-o parte în alta a orașului deoarece nu pot traversa trecerea de pietoni în condiții de siguranță. Pentru persoanele cu deficiențe de vedere lipsesc marcajele tactile, iar pentru persoanele în scaun rulant trecerile străzilor nu sunt deloc line.
3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:
În cazul coborârii bordurilor la nivelul zonei carosabile la trecerile de pietoni:
în Timișoara, putem distinge două grupe de bicicliști: cei care folosesc bicicleta la sfârșitul săptămânii sau seara în scop de recreere și cei care folosesc acest mijloc de transport în activitățile lor zilnice (mers la serviciu și altele). Ca urmare a acestor modificări, dorim ca numărul persoanelor care se deplasează cu mijloace de transport alternativ să crească. Implicit, cea de-a doua grupă de bicicliști se va majora și prin urmare, aceste persoane o să folosească mai rar mașina personală, astfel traficul din oraș va fi redus.
o infrastructură prietenoasă cu persoanele care aleg să circule cu mijloacele de transport alternative (biciclete și trotinete). Având o experiență plăcută atunci când folosesc aceste mijloace de transport, ei o să repete alegerea făcută, iar prin puterea exemplului, văzând că un număr tot mai mare de persoane circulă astfel și alți locuitori ai Timișoarei o să dorească să încerce un mijloc de transport alternativ.
reducerea riscului de accidente și a distrugerii mijloacelor de transport (în special a bicicletelor și a trotinetelor electrice).
asigurarea de condiții de mobilitate egale și reducerea riscului de accidente pentru persoanele cu dizabilități vis-a-vis de ceilalți cetățeni ai orașului.
În cazul ridicării trotuarelor și a supraînălțării trecerilor, pe lângă beneficiile de mai sus, avem și următoarele avantaje:
calmarea traficului la intersectarea fluxurilor pietonale cu cele motorizate prin elemente fizice.
eliminarea disconfortului creat de băltirea apei la intersecții.
eliminarea mașinilor parcate pe trecerile de pietoni sau la intersecțiile dintre străzi.
Beneficiari ai acestor lucrări de amenajare vor fi toate categoriile de pietoni – copii, adulți, vârstnici, persoane cu dizabilitați, precum și cei care utilizează pentru transport bicicleta, trotineta sau rolele.
Model de trecere de pietoni supraînălțată propus de administrația din Mississauga, Ontario, Canada.
4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:
Identificarea porțiunilor de pistă de biciclete/trecerilor de pietoni care nu sunt la nivel cu carosabilul, unde bordurile sunt prea înalte.
Inventarierea trecerilor de pietoni la care se pretează supraînălțarea, de către administratorii drumurilor.
Stabilirea unui model comun pentru tot orașul, pentru coerență și simplificare (fără să impună modelul exact, doar câteva criterii tehnice de bază).
Execuție.
Propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 :
În ultimii ani, administraţia Timişoarei merge în direcția lărgirii căilor de circulaţie şi a sporirii capacităţii de transport rutier. Pe măsură ce oraşul creşte şi se dezvoltă economic, maşinile de pe străzile noastre devin tot mai numeroase. Insitutul Naţional de Statistică raportează 218.000 autoturisme înmatriculate în Timiş, dintre care 160.000 în Timişoara. La aceste cifre să mai adăugăm mașinile înmatriculate în alte județe și să ținem cont de ritmul de creştere constant al autoturismelor din ultimii 28 de ani. Însa toate măsurile luate în acești ani nu vor asigura un trafic fluent pe termen mediu și lung, ba din contră, vor stimula apriția mai multor automobile și aglomerarea orașului.
Cauzele blocajelor din traficul Timișoarei?
Pe măsură ce oraşul se dezvoltă, opţiunile timişorenilor pentru mobilitate urbană se reduc la utilizarea maşinii personale. Avem un sistem de transport în comun ineficient, trasee pietonale deficitare şi o infrastructură de bicicletă de o proastă calitate. Lipsa alternativelor de transport se traduce în aglomeraţie, poluare şi într-un oraş neprietenos cu proprii locuitori. Practic, abordăm mobilitatea urbană în modul în care aceasta a fost gestionată în vestul Europei în anii 50-60. O abordare falimentară, ce ajunge să definească Timişoara tot mai mult pe zi ce trece.
Zilele acestea, plimbarea organizată de cei de la Verde pentru Biciclete a arătat că timişorenii nu doar că sunt pregătiţi pentru o schimbare de abordare în privinţa mobilităţii urbane, dar și că au nevoie de acest lucru pentru a face sustenabilă dezvoltarea oraşului lor. Factorii politici locali şi naţionali încă nu au învăţat că mersul pe bicicletă nu reprezintă doar o activitate recreativă, ci este o soluţie necesară pentru îmbunătăţirea transportului, iar administrația este responsabilă și pentru dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete.
Pistele de biciclete au fost până acum amenajate în logica în care circulaţia autovehiculelor este prioritară. Bicicliştii au fost mutaţi pe trotuare alături de pietoni, în locuri improprii, ce nu oferă condiţii de siguranţă nici pentru pietoni nici pentru biciclişti. Primăria Timişoarei a construit actuala infrastructură de transport pe bicicletă mai mult pentru a atinge ţinte de kilometri de trasee pe hârtie, decât pentru a avea o alternativă reală de transport pentru locuitorii orașului. Dungile trasate fără viziune pe pavajul pietonal sau pistele mărginite de stâlpi metalici dovedesc acest lucru.
Ce e de făcut pentru a avea un transport modern?
USR Timişoara consideră că rezolvarea la problemele prezentului şi ale viitorului nu stă în soluţii din trecut şi că experienţa ţărilor vestice ar trebui să fie o sursă de inspiraţie pentru administraţia locală. Noi credem într-o abordare centrată pe oameni şi pe nevoile acestora. În consecință, avem nevoie de un transport în comun eficient şi performant şi de o infrastructură de transport pentru biciclete consistentă.
Cu siguranţă că Timişoara are încă nevoie de investiţii însemnate în infrastructura rutieră. Dincolo de asta, politicile de mobilitate ale municipalității trebuie să privească bicicleta ca pe un mijloc de transport. Astfel, e necesar să avem piste sigure, această percepție fiind capitală în opțiunea oamenilor de a folosi bicicleta. Mai departe, traseele trebuie să urmeze fluxurile de transport ale oraşului, să lege punctele cheie ale oraşului și chiar zonele periurbane de interes major. Primăria are datoria să ofere rute utile pentru toată lumea, nu doar pentru cei curajoşi.
Dacă Timişoara continuă în aceeaşi direcţie, prioritizând transportul individual cu maşina, va deveni un oraş impracticabil pentru locuitorii săi. Lărgirea străzilor şi eliminarea trecerilor de pietoni nu va rezolva problema transportului, ba din contră, va stimula aglomerarea. Prin politicile actuale ale municipalitații, Timişoara ia exemplul Bucureştiului și i se va alătura capitalei în topurile celor mai stresante şi poluate oraşe ale Europei.
Am finalizat recent reparațiile la secțiunea de drum care face legatura dintre Calea Șagului (sensul giratoriu – Piața Iuliu Maniu) cu Bulevardul Dâmbovița.
