Cătălin Drulă – Recapitulare a problemelor în construcția autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă – Recapitulare a problemelor în construcția autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

Ministrul Cuc merge pe șantierul autostrăzii Lugoj-Deva și se zborșește demonstrativ, în fața camerelor, la constructori.

Mă așteptam la aceste spectacol ieftin având în vedere incapacitatea ministerului și a CNAIR de a rezolva problemele birocratice și contractuale de pe aceste proiecte, dar și minciunile spuse de la începutul anului: “vom circula la sfârșitul lui 2017 pe loturile 3 și 4 din Lugoj-Deva”.

Problemele de pe autostrada Lugoj-Deva

Haideți să recapitulăm problemele nerezolvate de pe acest sector de autostradă de 55km, critic pentru închiderea coridorului european:

  1. Pentru 9km (secțiunea E din lotul 2, cea cu tunelele) nu avem constructor și nici măcar nu e demarată o licitație. Ministrul ne tot poartă cu vorba de la începutul anului.
  2. La descărcarea de la Holdea de la capătului lotului 3, ministerul a greșit exproprierile recente. Au expropriat altă parcelă la 2km distanță de nod (a avut și ProTV reportaj ieri pe tema asta). Asta în condițiile în care forumiștii pasionați de infrastructură au semnalat eroarea de acum 7 luni, când a fost publicat pentru consultare proiectul de HG.
  3. Tot pentru descărcarea de la Holdea – nu există un act adițional prin care să fie adăugată în contractul existent (nu era prevăzută inițial). Directorul Ioniță, maestru la evitat subiecte dificile, tot face fente și fandează, dar nu rezolvă problema.
  4. Pe lotul 4 (cel dinspre Deva), sunt numeroase linii de înaltă tensiune pentru care nu sunt făcute formalitățile de relocare (de către minister și companie) și blochează lucrările. La faimoasa peșteră cu lilieci nu s-a făcut relocarea care să permită începerea excavărilor.

Probleme peste probleme care vor împinge finalizarea acestei autostrăzi cel mai devreme prin 2022.

Pentru a-și acoperi incapacitatea în a le rezolva, precum și promisiunile mincinoase pe care le-au făcut, domnii Cuc și Ioniță fac un pic de show ieftin pe șantier.

Din păcate asta nu rezolvă nimic și România suferă în continuare din lipsa unei infrastructuri moderne.

Update: 11 august 2017

Spectacol ieftin pe șantierele de autostrăzi cu domnul ministru Cuc (din nou!). Spectacol menit să acopere eșecul dumnealui și incapacitatea de a rezolva problemele de pe proiectele de investiții.

Cam așa stau lucrurile și cu faimoasa “reziliere parțială” de pe autostrada Lugoj-Deva lotul 2 (cel cu “tunelurile pentru urși”) de ieri. Adevărul e în altă parte decât în declarațiile ministrului.

Pentru a-și masca incapacitatea de a rezolva situația contractuală a acestui lot, dl. Cuc a inventat scenariul rezilierii ca urmare a “constatării unor nereguli la fața locului”.

În fapt, această încetare parțială a contractului fusese decisă încă din data de 26 iulie 2017 (și comunicată tuturor părților), acțiunea de ieri fiind doar una de imagine.

Cum ne-a obișnuit PSD-ul, nici cauzele rezilierii nu sunt cele invocate, respectiv “nereguli la fața locului”, ci fuga de răspundere și frica de decizie din minister.

Ministrul nu reușește să scoată din contract zona cu tuneluri și să o reliciteze de 8 luni de zile. Așa că a preferat această soluție de “încetare parțială unilaterală” care este cea mai păguboasă pentru români.

O soluție păguboasă pentru că crează un avantaj constructorului respectiv, creându-i premizele obținerii unor importante despăgubiri din partea statului român.

Dar și mai păgubos este că prin această denunțare unilaterală a contractului se pierde proiectul tehnic al zonei cu tuneluri (secțiunea E2) care era finalizat de constructor. Se aruncă la gunoi munca de proiectare din ultimii doi ani și statul e nevoit să o ia de la zero.

Pe scurt: această soluție înseamnă noi blocaje și întârzieri pentru închiderea coridorului european (aș estima că tunelurile nu vor fi gata în următorii 6-7 ani). Dar și posibilitatea plății unor mari despăgubiri către constructor.

O soluție lașă care demonstrează pe deplin incapacitatea ministrului Cuc și a directorului general CNAIR Ioniță.

Curajul nu stă în umflarea în pene și rățoială către constructori din fața camerelor TV, ci în asumare și luarea deciziilor în interesul public.

Un contract care a început prost și strâmb sub PSD în 2013, se reziliază dezastruos tot sub PSD în 2017.

De ce trenează construcția unei parcări în centrul Timișoarei

De ce trenează construcția unei parcări în centrul Timișoarei

Primăria Timișoarei se zbate de ani de zile să construiască o parcare în locul fostei popote militare de pe strada Oituz. Momentan, clădirile și terenul unde ar urma realizată investiția sunt deținute de Universitatea de Vest. Pentru a intra în posesia lor, administrația locală susține că va oferi la schimb campusul fostului Liceu CFR (actualmente denumit Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”).

Acest schimb ar trebui parafat printr-o Hotărâre de Guvern, așadar senatorul Nicu Fălcoi a solicitat Ministerului Educației Naționale clarificări în legătură cu stadiul demersului autorităților locale din orașul nostru.

Conform răspunsului primit, Primăria Timișoarei ar trebui să solicite ministerului schimbarea destinației imobilului în care funcționează astăzi Liceul CFR. Însă ei au făcut contrariul: prin Hotărârea de Consiliu Local 161/08.05.2017 au decis respingerea propunerii de schimbare a destinaţiei imobilului în care funcţionează Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”.

După cum afirmă și senatorul Nicu Fălcoi, „încă un hocus-pocus politic ce a dus la compromiterea unui proiect.”

Cătălin Drulă – Despre problemele autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă – Despre problemele autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

UPDATE: 14 iulie 2017

Ministrul Cuc și directorul companiei de drumuri Ștefan Ioniță nu sunt în stare să rezolve problema secțiunii de autostradă cu tuneluri dintre Lugoj și Deva.

E vorba de un sector lipsă de 9km (din care aproape 2km în tunel) din autostrada A1 Sibiu-Nădlac care nu are constructor.

Concret, asta înseamnă că vom avea o întrerupere pe coridorul european timp de 5-6 ani după ce restul autostrăzii dintre Sibiu și graniță va fi gata. Se va ieși de pe autostradă pe vechiul drum național cu serpentine. Vor fi 15km kilometri de coadă continuă (atât are ocolul dintre nodul Holdea și nodul Margina) de TIR-uri și mașini vreme de 5-6 ani.

Ce trebuie făcut de către ministru și directorul Ioniță:

  • să recepționeze proiectul tehnic deja făcut (la cererea companiei de drumuri) de antreprenorul actual pentru secțiunea cu tuneluri
  • să scoată la licitație sectorul de 9km care include aceste tuneluri și să contracteze un constructor.

Ce fac, în schimb, cei doi: NIMIC.

Amână și bat apa în piuă. Fug de responsabilitate. Dau răspunsuri în doi peri: “vom analiza”, “se caută cea mai bună soluție”, “se întreprind demersurile necesare”.

MINCIUNI. Minciuni și lipsă de asumare a responsabilității. Bătaie de joc față de banul public.

Este complet inacceptabil la 7 luni de când este în funcție directorul Ștefan Ioniță să nu dea drumul la licitația pentru acest sector critic de pe coridorul european.

Îi cer, prin urmare, ministrului Cuc să-l demită pe directorul Ioniță (de altfel, interimar) și să pună un manager profesionist așa cum îl obligă OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă.

Domnul președinte al CJ Timiș, Călin Dobra, s-a lansat vineri într-o serie de minciuni și inepții despre infrastructura de transport din Timiș.

Despre tunelurile din zona Holdea, spune dl. Dobra, „a intervenit anul trecut o asociaţie pentru protecţia mediului care a făcut presiuni la Ministerul Transporturilor, la guvernul tehnocrat”.

În fapt, acordul de mediu care impune traversarea zonei respective de către autostradă prin tuneluri este emis în 24 decembrie 2013, prin urmare n-are nicio legătură cu guvernul tehnocrat!

Mai departe, spune dl. Dobra, “eu cred, şi îmi asum acest lucru, că s-a încercat blocarea acestei investiţii şi nefinalizarea tronsonului de autostradă”.

Aici îi dau parțial dreptate, s-a blocat realizarea acestei investiții de către Narcis Neaga (fost director general CNADNR, actual consilier al ministrului Cuc) care a tărăgănat 2 ani de zile, 2014 și 2015, proiectarea și contractarea zonei cu tunele. Și din nou este blocată această investiție din ianuarie 2017 de când a revenit PSD la putere.

“Realizarea acestui viaduct pentru urşi costă aproximativ 180 de milioane de euro”

Care sunt de fapt problemele pe autostrada A1 – Lugoj-Deva

Domnule Dobra, hai să o luăm încet, metodic că poate înțelegeți și dvs. și colegii din PSD odată despre ce e vorba. Nu e vorba nici de viaduct, nici de ecoduct, nici de tunel “pentru urși”, ok? E vorba de 2 tuneluri prin care trece autostrada. Ca acelea prin care mergeți dvs. în vacanță în străinătate, le știți. Intră autostradă prin tunel, iese și, ce să vezi, miracol, muntele de deasupra rămâne intact!

De ce e important să rămână muntele intact? Păi pe de-o parte din motivele de mediu pe care le luați în zeflemea – pentru a păstra un coridor de migrație a animalelor între două mari zone împădurite ale României. Pe de altă parte, pentru că dacă muntele ar trebui săpat ar fi mari probleme de construire, similare cu cele de la Orăștie-Sibiu lotul 3 (Aciliu) – ar fi vorba de un debleu (o săpătură) adâncă cât un bloc de 15 etaje.

În plus, suma de 180 de mil de euro este mult exagerată, valoarea reală este undeva la jumătate. E vorba pentru întreg proiectul Lugoj-Deva de o suplimentare de aproximativ 15% față de valorile licitate (și mult sub valoare estimată a proiectului) pentru a-l construi așa cum trebuia să fi fost proiectat de la început (dacă ar fi avut un studiu de fezabilitate serios, nu unul de mântuială, la bază).

Cătălin Drulă – Centura Sud a Timișoarei ar trebui să aibă două benzi pe sens

Cătălin Drulă – Centura Sud a Timișoarei ar trebui să aibă două benzi pe sens

Update: 9 iunie 2017

Compania de drumuri vrea să ne convingă că e suficientă o bandă pe sens pentru Centura Timișoara Sud. În ideea asta a scos din mânecă rapid un studiu de trafic realizat la centrul propriu care să-l contrazică pe cel făcut de consultantul din 2011.

Cam totul pare construit în acest studiu ca să rezulte ce trebuie. Dacă n-ați aflat traficul tot scade în România din 2008 încoace și de-abia de anul trecut a început timid să crească. Sau cel puțin asta spune CNAIR. Doar vi se pare că a crescut traficul și că stați mult în ambuteiaje

Chiar și cu toate premizele construite să dea ce trebuie, modelul de trafic nu prea bate cu realitatea traficului măsurat anul trecut după cum se vede în tabelul atașat. Spun autorii că “se poate spune că modelul de trafic este bun”, deși numărul de vehicule măsurat în realitate față de cel din simularea CNAIR este în foarte multe puncte dublu…

Avem următoarele cifre obiective măsurate în studiu în 2016:

  • flux orar mediu* pe DN6 la Remetea Mare la ora 17: 1100 vehicule
  • flux orar mediu* pe DN59 la Șag la ora 17: 1000 vehicule

* media fluxurilor orare este pe tot anul, deci în lunile de vârf, de vară, este mai mare fluxul

De la 1000 de vehicule fizice/oră (sau 1400 de vehicule etalon) se impun 4 benzi de circulație (2 pe sens).

Și în aceste condiții, modelul CNAIR prognozează în 2020 pe Centura Timișoara Sud în 2020 când va fi gata, un debit orar de doar 700 vehicule-etalon (adică vreo 500 de vehicule-fizice).

Și această prognoză este făcută în condițiile în care creșterea de trafic în anul 2016 pe toată România a fost de 4,7%!

Nu prea se leagă cifrele și acest studiu pare cusut cu ață albă.

Rămân la părerea că pe noua cale pe care a apucat-o CNAIR la comandă politică, Centura Timișoara Sud se va construi în mai mult timp și va fi o investiție cu beneficii mai mici (un drum sufocat în orele de vârf).

PSD este specialist la făcut proiecte de infrastructură praf. Cea mai recentă victimă este Centura Timișoara Sud. Schimbarea de strategie recentă va însemna un proiect mai prost (centură cu o bandă pe sens la un oraș mare din Europa în 2017!) și cu mai multe probleme și blocaje în implementare.

Să rememorăm ce s-a întîmplat.

În ultima zi a Guvernului Cioloș, pe 4 ianuarie, s-a lansat licitația pentru actualizarea proiectului făcut pentru acest drum în 2011, inclusiv trecerea la 2 benzi pe sens în loc de una (în funcție de studiul de trafic). Tehnic vorbind licitația este pentru: studiu de fezabilitate + proiect tehnic + detalii de execuție + documentație tehnică pentru autorizatie de construire. Practic, tot ce-ți trebuie pentru a contracta ulterior un constructor care să-ți execute lucrările. Ofertele urmau să fie depuse pe 4 aprilie.

La sfârșitul lui martie se anulează licitația și se lansează zilele trecute una nouă pentru “proiectare și execuție” a drumului pe proiectul din 2011. Motivul: noua filozofie a PSD de abordat proiectele de infrastructură: design&build (proiectare + execuție) pe proiecte foarte vechi sau proaste (Craiova-Pitești este alt drum căruia i-au pus gând rău). De fapt nu e nicio noutate, este aceeași abordare care a dus la probleme enorme de implementare la proiecte precum autostrada Orăștie-Sibiu lot 3 (alunecările de teren de la Aciliu), Lugoj-Deva (autostrada va fi gata la 6-7 ani după termenul prevăzut), Sebeș-Turda (întârzierile vor fi de cel puțin 4 ani) și multe altele.

De fapt, prin această nouă licitație design&build se rămâne la proiectul din 2011 care avea o singură bandă pe sens. Încă din studiul de trafic din 2011, se prevedea că la sfârșitul construcției (în 2016 era prevăzută) noul drum ar fi avut nivelul de serviciu D (unde A este cel mai bun – drum liber și F este cel mai prost – ambuteiaj permanent). Cu creșterea de trafic din ultimii 5 ani care a depășit probabil prognozele, în 2021, când ar fi gata drumul, nivelul de serviciu ar fi E sau F.

Mai pe scurt și fără explicații tehnice, se construiește un drum care va fi direct sufocat. (Pentru cine face comparația cu sectorul actual al Centurii Timișoara din nord, acela este deja dublat de autostrada A1, paralelă, de aceea nu e așa de aglomerat).

Dar va fi măcar construit mai repede drumul cu noua licitație design&build? Răspunsul este nu, ba chiar ar putea fi mai întârziat.

Să vedem un calendar pe calea pe care se pornise (actualizare proiect + licitație lucrări):

  • aprilie 2017 – depunere oferte
    * 4 luni – evaluare oferte
  • august 2017 – semnare contract
    * 9 luni – actualizare studii, proiectare + documentatie completa
  • aprilie 2018 – lansare licitație lucrări
    * 8 luni – perioada depunere oferte + evaluare oferte
  • dec 2018 – semnare contract lucrări
  • dec 2020 – finalizare

Și calendarul pe noua procedură:

  • sf. aprilie 2017 – lansare licitație design&build
    * 8 luni depunere oferte + evaluare oferte
  • ian 2018 – semnare contract
    * 6 luni proiectare cf contract
  • iul 2018 – începere execuție lucrări
    * 24 luni execuție lucrări cf contract
  • iul 2020 – finalizare

Teoretic, o economie de 6 luni. Practic, din toate experiențele din ultimii 10 ani întârzierile la perioada de proiectare sunt de 6-12 luni pe un SF vechi cu avize expirate – deci va fi gata chiar mai târziu pe noua strategie.

Și să nu uităm – totul pentru a construi în anul 2020 (cînd ar urma să fie gata) la un oraș mare european un inel cu o bandă pe sens. Un drum care știm din studiul de trafic că va fi saturat deja de la inaugurare.

Ce spune PSD că va obține? O economie de timp în derularea proiectului. De fapt, asta e povestea mincinoasă pe care le-o spune directorul CNADNR Ioniță și pe care, în lipsa de lor de competență și/sau disperarea după capital politic rapid, o înghit ministrul, premierul și șeful PSD.

Din păcate, tripleta Neaga-Șova-Ponta care a făcut praf infrastructura în anii 2012-2015 pare a avea un demn urmaș în cvartetul Ioniță-Cuc-Grindeanu-Dragnea care va fi la fel de trist amintit peste câțiva ani.

Cătălin Drulă – Drumul de legătură Timișoara – Autostrada A1

Cătălin Drulă – Drumul de legătură Timișoara – Autostrada A1

Am propus 3 amendamente la buget:

  1. Amendament pentru transparență bugetară: modificările operate asupra bugetului de stat pe parcursul anului să fie publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor.
  2. Amendament pentru alocarea a 100 mil lei suplimentari pentru întreținerea drumurilor. Reamintesc că alocarea de anul acesta este la un minim istoric. E la jumătate față de 2016 și la o treime față de 2015. De sumele alocate aici depinde cel mai mult calitatea celor 17.000 km de drum în administrarea CNAIR.
  3. Amendament pentru introducerea în lista de priorități declarate a Ministerului Transporturilor a celor 3 drumuri de legătură, Timișoara (Sânandrei) – A1, Vama Giurgiu – DN5 și Autostrada Transilvania-Tureni, care au studii de fezabilitate pregătite pe parcursul anului 2016.

Toate au fost respinse de PSD-ALDE, deși erau în interesul public.

Haideți să dezvoltăm puțin subiectul unuia dintre aceste 3 drumuri de legătură, Timișoara – Autostrada A1.

Timișoara are nevoie de o legătură modernă, rapidă și confortabilă la autostrada A1. De aceea, susțin proiectul drumului nou de legătură între DN69 (Sânandrei) și autostradă (zona pârâului Măgheruș), al cărui studiu de fezabilitate este terminat. Este vorba de un drum cu două benzi pe sens, intersecții denivelate și separatoare pe mijloc, deci practic o autostradă fără bandă de urgență.

Legătura principală actuală a Timișoarei cu autostrada prin nodul de la Giarmata este deficitară pentru că se desfășoară aproape în întregime printr-o localitate, Dumbrăvița, iar traficul este infernal la orele de vârf. Odată construit noul drum de legătură, se va ajunge din autostradă la giratoriul de la Sânandrei/Centură în 8 minute. În plus, volumele de trafic prin Dumbrăvița vor scădea semnificativ.

De prea multe ori până acum, studiile de fezabilitate au ajuns în sertare și banii cheltuiți degeaba pentru ele. Nu mai putem repeta această experiență nefastă. M-am luptat recent și am argumentat că drumul de legătură cu autostrada poate fi finanțat din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, ca un proiect care sporește siguranța rutieră. În plus, Comisia Europeană încurajează proiectele de drumuri de legătură la coridoarele europene, iar noul drum ar reprezenta și primul segment din viitoarea autostradă Timișoara-Belgrad (Comisia încurajează și proiectele transfrontaliere).

În mod incredibil, deși acest proiect are studiul de fezabilitate gata – a fost făcut pe parcursul anului trecut – PSD vrea să-l pună în sertar. Le-am explicat că este un proiect extrem de important și le-am cerut să-l adăugăm în lista de priorități. Au dat impresia că înțeleg și că ar fi de acord, dar nu îi lasă dictatura din PSD să aibă conștiință. Ăsta e PSD-ul domnului Dragnea, un partid unde oamenii șușotesc cu teamă pe la colțuri.

Iar cel mai mare fricos, cea mai mare dezamăgire pentru Timiș, este chiar Sorin Grindeanu.