USR propune pentru bugetul din 2018: Toalete publice în Timișoara

USR propune pentru bugetul din 2018: Toalete publice în Timișoara

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Toalete publice
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public)
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    8-12 luni
  4. Valoarea estimată a investiției:
    Aproximativ 100.000 lei per toaletă

Valorile financiare sunt estimative, costurile fiind direct dependente de soluțiile tehnice adoptate. Costurile reale vor fi documentate prin studiile de fezabilitate și documentațiile tehnice necesare la momentul deciziei implementării proiectului.

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect se are în vedere suplimentarea numărului de toalete publice, cu unele cu design reușit, care să asigure utilizatorului un mediu igienic și sigur și care să poată fi folosite inclusiv de către persoanele cu dizabilităţi.

SCOPURI:

  • Dezvoltarea utilităților de bază pentru cetățeni, în zonele publice aglomerate, de mare interes, intens circulate
  • Incluziune socială pentru grupurile vulnerabile (persoane în vârstă, mame cu copii, persoane cu dizabilităţi, persoane cu traumatisme temporare)
  • Menținerea curățeniei și  igienei în respectivele zone și în cele adiacente

OBIECTIV:

  • Amplasarea a minimum cinci toalete publice, moderne, multifuncționale, dotate cu utilități pentru auto-curățare, conectate la utilitățile publice, care să asigure un acces facil inclusiv pentru persoane cu dizabilități, până la finalul anului 2018

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

  • Orașul dispune de doar 12 toalete publice, prea puține pentru Timișoara care va fi Capitală Culturală Europeană în 2021
  • Toaletele existente nu sunt dotate pentru grupurile vulnerabile sau persoanele cu dizabilităţi
  • Cetățenii orașului, cetățenii aflați în tranzit și turiștii sunt nemulțumiți de numărul insuficient de toalete publice, de curățenia din aceste spații, de lipsa de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi
  • Costurile cu serviciile de curățenie sunt ridicate, iar calitatea acestor servicii lasă mult de dorit

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Amplasarea în locuri strategice din oraș, la suprafață, a unor toalete publice, cu un design reușit
  • Toalete racordabile la utilități, cu spălare automată
  • Amplasarea toaletelor și spațiul interior permit utilizarea și de către persoane cu dizabilităţi și pot fi cu una sau mai multe cabine
  • Investiția într-o astfel de toaletă publică :
    • stabilizează costurile de întreținere ce vor fi recuperate din taxa de utilizare
    • se poate amortiza și din veniturile încasate din publicitatea stradală, toaletele având aspect de mobilier stradal
    • reduce vandalismului și lipsa de utilizare a grupurilor sanitare
    • oferă utilizatorului un mediu plăcut, igienic și sigur
  • Toaletele vor fi echipate cu un sistem de automatizare integrat, în măsură să gestioneze toate dispozitivele prezente în toaletă (deschiderea ușii cu jetoane, controlul prezenței utilizatorului, flush automatic al wc-ului, control de la distanță, etc.)
  • După fiecare utilizare, toaletele se curăță automat:
    • curățare și dezinfecție automată a podelei cabinei
    • curățare, dezinfecție și uscare a vasului toaletei în interior și exterior
    • ventilație și spălare cabină
  • Rezolvarea unei nemulțumiri a locuitorilor acestui oraș și a turiștilor
  • Asigurarea unor toalete civilizate pentru Timișoara Capitală Culturală, impact pozitiv asupra turiștilor din perspectiva anului 2021

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Identificarea în maxim 3 luni de la inițierea proiectului a minim 5 locații din oraș pentru amplasarea toaletelor, spațiile identificate trebuie să:
    • fie în zone cu trafic intens pentru populație
    • fie în zone de interes civic, cultural, turistic
    • ofere posibilitatea ca toaletele să fie racordate la utilități
  • Întocmirea unui caiet de sarcini, care să prevadă inclusiv activitățile de mentenanța
  • Licitație publică
  • Instalare toalete și darea lor spre utilizare până cel târziu la finalul anului 2018

Sursa foto: Bic/ Wikipedia Commons

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

Nicu Fălcoi – De ce România face o eroare de strategie în cumpărarea transportoarelor blindate Piranha 5

Nicu Fălcoi – De ce România face o eroare de strategie în cumpărarea transportoarelor blindate Piranha 5

Dintr-o declarație recentă a ministrului Apărării Naționale, Mihai Fifor, aflăm că negocierile cu firma General Dynamics pentru achiziționarea de transportoare blindate Piranha 5 (negocieri care, potrivit planificării inițiale, ar fi trebuit să fie finalizate înainte de sfârșitul lui 2017) au ajuns în fază finală.

Din informațiile făcute publice de către reprezentanții părții române care au negociat achiziția acestor transportoare blindate (un total de 227, care vor fi livrate în tranșe, primele 30 urmând să vină din Elveția, iar următoarele 197 să fie integrate și produse la Uzina Mecanică București) rezultă că acestea nu vor fi amfibii.

O decizie strategică cât se poate de greșită, dat fiind faptul că relieful României are multe cursuri de apă și, în caz de conflict, ar fi aberant să stai să te gândești care unități sunt dotate cu transportoare-amfibii și care nu dispun de astfel de transportoare în dotare. Este adevărat că transportoarele blindate fără flotabilitate sunt folosite și de alte țări din NATO, dar acestea dețin unități de poduri mobile care asigură suportul acestora.

Personal, am spus-o în repetate rânduri în decursul anului trecut: important este nu doar câți bani avem de cheltuit în acest moment pentru achiziții din totalul celor 2% din PIB alocați bugetului Apărării, ci și cum și pentru ce folosim acești bani, așa încât ei să aducă în România alți bani, pe de o parte, și să fie cheltuiți cu maximum de folos, pe de altă parte.

De ce transportoarele blindate Piranha 5 ar trebui să fie amfibii

În ce privește achiziția de transportoare blindate, consider că ar fi fost foarte important ca toate să fie transportoare-amfibii, pentru a putea fi utilizate în orice fel de condiții geografice, aici, în țară, sau în misiunile în care România este prezentă în teatrele de operațiuni.

Bănuiesc, domnule ministru al Apărării, că această decizie nu a fost neapărat a dumneavoastră (dumneavoastră aveți un doctorat în antropologie și nu în științe militare), ci că ea a fost luată cu acordul specialiștilor. Însă personal cred că aceasta este o greșeală strategică și o să solicit și oficial motivația acestei hotărâri, în condițiile în care România nu are o armată atât de mare încât să își poată permite luxul de a nu deține transportoare blindate multifuncționale.

Ce trebuia să facă România pentru a avea transportoare blindate potrivite

O negociere corectă pentru România ar fi presupus să se aibă în vedere respectarea intereselor ambilor parteneri ai negocierii. Să se analizeze cu maximum de profesionalism nevoile de înzestrare ale Armatei noastre. Să se țină cont, cu responsabilitate, de modul în care sunt cheltuiți banii publici, așa încât ei să genereze beneficii pentru România.

În opinia mea, în expunerea de motive a MApN care a stat la baza HG adoptată în noiembrie 2017 (în baza căruia s-a decis achiziționarea celor 227 de transportoare blindate Piranha 5) avem de-a face cel puțin cu o eroare de strategie și de abordare, în document insistându-se asupra nevoii de a dota forțele terestre cu noi transportoare și de a achiziționa transportoare noi, cu protecție mai mare și putere de foc sporită, „chiar dacă aceasta presupune renunțarea la capacitatea de flotabilitate” (adică, mai pe înțelesul tuturor, chiar dacă acestea nu vor mai fi amfibii).

Or, până în 2014, când s-a discutat despre necesitatea achiziționării de transportoare blindate s-a ținut foarte mult la următoarele aspecte: flotabilitatea, blindajul și suspensia independentă pe fiecare roată.

Ba chiar, în decursul lui 2013, la o expoziție organizată la ROMAERO Băneasa (Black Sea Defense &Aerospace) un producător finlandez a venit cu un model de transportor blindat PATRIA (pentru care prezentase o ofertă de preț foarte avantajoasă, precum și oferta de a transfera tehnologia în România, fapt ce ar fi generat efecte pozitive pe orizontală din punct de vedere economic), pe care l-a și supus unor teste de poligon. În pofida, însă, a ofertei celei mai avantajoase de preț prezentate, precum și a satisfacerii complete a cerințelor Forțelor Terestre (flotabilitate, blindaj și suspensie independentă pe fiecare roată), decizia a fost aceea de a nu se începe tratativele cu producătorul finlandez. În adoptarea acestei decizii a cumpănit mai mult faptul că Finlanda nu ne este partener strategic, precum și alte argumente nesusținute din punct de vedere militar și economic, dar susținute probabil din punct de vedere politic de la cel mai înalt nivel al Statului Major General și, probabil, chiar de la nivelul unor alte structuri superioare cu rol decizional.
Nu spun că acest aspect nu este important, ci doar că acesta ar trebui să conteze atunci când TOATE ofertele respectă cerințele de calitate, preț, interoperativitate și integrare în industria națională.

Clarificări cu privire la achiziția transportoarelor blindate Piranha 5

În acest context, consider că ar fi foarte important de clarificat următoarele aspecte:

  1. care au fost argumentele de ordin militar și economic care au condus la luarea deciziei de renunțare la condiția flotabilității pentru circa jumătate din totalul numărului de transportoare blindate (doresc transmiterea analizei complete a beneficiarului care a fundamentat, la acea dată, decizia, atât sub aspect operațional-militar, cât și sub aspectul impactului bugetar/economic);
  2. care este cadrul instituțional în care această decizie a fost adoptată (inclusiv data la care această decizie a fost luată). Acestea sunt întrebări pe care le voi adresa, de altfel, și în cadrul Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, dacă la ele nu mi se va putea răspunde în mod public.

Presupunând că aceste contracte de achiziții la care faceți referire (cel cu General Dynamics, respectiv cel cu Rheinmetall) se vor finaliza, vă atenționez, domnule ministru al Apărării Naționale, că rezultatul va fi acela că flota de transportoare blindate a Armatei Române va fi:

  • foarte greu de exploatat (o parte va fi flotabilă, alta – nu)
  • foarte greu de întreținut (elementele de interschimbabilitate fiind reduse spre nule, integrarea în producție va fi extrem de dificilă, având în vedere că este vorba despre produse complet diferite și ținând seama de faptul că U.M. București sau U.M. Moreni sunt întreprinderi aflate în dificultate atât în ce privește aspectele legate de lipsa forței de muncă, cât și în ce privește lipsa tehnologiilor necesare preluării producției).

Un alt aspect se referă la faptul că Armata Română se angajează la niște programe pentru care, mai mult ca sigur, nu are datele referitoare la costurile de exploatare – adică cele care fac diferența pe ciclul de viață al produselor (costurile de exploatare sunt cu atât mai mari cu cât mijlocul de luptă are o masă mai mare și deci un motor de propulsie mai mare și mai “gurmand”). Pe de altă parte, necesitatea achiziționării podurilor de asalt pentru ca aceste transportoare blindate să poată trece cursurile de apă ar crește cheltuielile de achiziție în mod suplimentar. În aceste condiții, a deține două sau trei mijloace complet diferite de luptă înseamnă implicații extrem de greu de preîntâmpinat, inclusiv în privința întreținerilor și reparațiilor în situații de urgență, pe câmpul de luptă.

Consider că România, chiar cu un buget crescător și cu un 2% peren alocat Apărării, nu își va putea permite să dețină două fabrici și trei tipuri de transportoare blindate, atât de diferite unul față de celălalt, atât din lipsa forței economice, cât și a capacităților de integrare la nivelul Armatei (faptul de a fi sau nu flotabil fiind decisiv de multe ori în operațiile derulate în terenuri similare cu cel al României).

Sursa foto: Constantin Barbu/ Wikipedia Commons

USR propune pentru bugetul din 2018: Cluburi pentru seniori în fiecare cartier din Timișoara

USR propune pentru bugetul din 2018: Cluburi pentru seniori în fiecare cartier din Timișoara

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

    1. Titlul propunerii:
      Cluburi pentru seniori în fiecare cartier: “UN ZÂMBET PENTRU UN ZÂMBET”
    2. Domeniul de aplicabilitate:
      Infrastructură socială
    3. Durata estimată de implementare a propunerii:
      10-12 Luni
    4. Valoarea estimată a investiției:
      75.000 – 90.000 lei/ club investiție inițială
      9.000 – 10.000 lei/ club/ an, cheltuieli de mentenanță

Aceste costuri pot fi reduse semnificativ prin sponsorizări. Valorile financiare sunt estimative, costurile fiind direct dependente de soluțiile tehnice adoptate. Costurile reale vor fi documentate prin studiile de fezabilitate și documentațiile tehnice necesare la momentul deciziei implementării proiectului.

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect avem în vedere înființarea unor cluburi destinate pensionarilor, în mai multe cartiere ale orașului.

SCOPURI:

  • Îmbunătățirea infrastructurii sociale la nivel local;
  • Proiectul își propune să sprijine incluziunea socială a persoanelor vârstnice prin înființarea unor noi centre social-culturale pentru seniori, unde aceștia se pot întâlni, socializa, relaxa, contribuind astfel la implementarea de intervenții sociale pentru categoriile defavorizate.

OBIECTIVE:

  • îmbunătățirea calității vieții pensionarilor din zona Municipiului Timișoara
  • îmbunătățirea gradului de atractivitate al orașului.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

  • Cluburile de Seniori deja existente sunt greu accesibile din cauza distanței (ex. cel din zona Gării de Nord) sau supraaglomerate;
  • Exista doar două astfel de cluburi pe raza întregului municipiu;
  • Pensionarii din Timișoara și-au exprimat în numeroase rânduri interesul sporit pentru astfel de puncte de întâlnire în cartierele lor.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Creșterea nivelului de socializare a pensionarilor, de integrare/reintegrare socială;
  • Seniorii deprind cunoștințe noi de IT, de sănătate, de planificare a veniturilor; își cultivă hobby-uri: pictură, dans, lectură, etc.;
  • Seniorii care interacționează au un sentiment crescut de apartenență, sunt mai sănătoși fizic și emoțional și au un grad mai mic de deficit cognitiv;
  • Încurajarea voluntariatului în rândul seniorilor, ei devenind responsabili de redactarea regulamentului de funcționare și buna desfășurare a activității la nivelul clubului;
  • Reducerea vulnerabilității sociale a persoanelor vârstnice și creșterea incluziunii sociale a acestora;
  • Crearea de noi locuri de muncă prin renovarea și schimbarea destinației unor spații existente, pregătirea acestora pentru noi tipuri de activități sociale;
  • Crearea unui nou loc de muncă permanent: administrator unic;
  • Imobile renovate;
  • Stimularea și dezvoltarea unui cadru pentru îmbătrânire sănătoasă și prevenirea stării de singurătate, alienare și abandon social.
Posibil club pentru pensionari în Timișoara
Posibil club pentru seniori în Timișoara. Strada Sirius, nr. 29

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Selectarea a 10 puncte termice, din cele 15 identificate (str. Orșova 4, str. Pomiculturii 31, str. Iasomiei 1, str. Amiciției nr.2, str. Răsăritului 20A, str. Liniștei 48A, str. Musicescu 1bis, str. Eneas 15B, str. Aurelianus nr. 7, zona Timocului, str. Lunei 42, str. Sirius 29, Aleea Cristalului 6, Intrarea Martir Constantin Gârjoabă 3 și str. Martir Marius Ciopec 3.), în vederea transformării lor în Cluburi pentru Seniori;
  • Reabilitarea imobilelor, reconversia lor în spații adecvate desfășurării  activităților sociale propuse;
  • Achiziționarea de mobilier și dotări specifice: mese cu scaune (minim 8 mese), canapele (minim 2), un TV ecran mare, un birou, un calculator cu acces la internet și boxe, fierbător ceai, jocuri (rummy, șah, table, cărți, etc.);
  • Achiziționarea de consumabile: pahare de unică folosință, ceaiuri, ziare, etc.
  • Angajarea unui administrator;
  • Promovarea centrelor;
  • Responsabilizarea Consiliilor Consultative de Cartier în vederea elaborării programelor pentru seniori precum și în vederea bunei desfășurări a activităților;
  • Există și varianta sponsorizării pentru materiale de construcții, mobilier, jocuri, consumabile, cu scopul reducerii costurilor.

Observații:  Potrivit dosarului prin care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii cele 7 cinematografe retrocedate municipalității de către RADEF vor fi transformate în Centre Culturale de Cartier și vor găzdui doar evenimente și acțiuni culturale. Seniorii orașului pot beneficia și ei de aceste spații generoase în vederea vizionării de filme, desfășurării de clase de pictură, de teatru, de dans, de cluburi de carte, de programe transgeneraționale, toate acestea ajutând la creșterea calității vieții și la o îmbătrânire sănătoasă.

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

USR propune pentru bugetul din 2018: Treceri de pietoni sigure pentru Timișoara

USR propune pentru bugetul din 2018: Treceri de pietoni sigure pentru Timișoara

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Treceri de pietoni sigure, iluminate pe timp de noapte
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Mobilitate, Accesibilitate , Siguranța circulației
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    10-12 Luni
  4. Valoarea estimată a investiției:
    4000 – 20.000 lei/trecere

Valorile financiare sunt estimative, costurile fiind direct dependente de soluțiile tehnice adoptate. Costurile reale vor fi documentate prin studiile de fezabilitate și documentațiile tehnice necesare la momentul deciziei implementării proiectului.

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect avem în vedere creșterea numărului de treceri de pietoni iluminate pe timp de noapte, pentru scăderea riscului de accidentente rutiere.

SCOP:

  • Îmbunătățirea condițiilor de siguranță pentru pietonii și conducătorii auto aflați în trafic, în zone cu aglomerare urbană mare și trafic intens.

OBIECTIVE:

  • Identificarea zonelor, pe raza Municipiului Timișoara, nesemaforizate sau cu aglomerare urbană mare și trafic intens, deficitare din punct de vedere al marcajelor de trecere pentru pietoni, în primele 3 luni de la decizia implementării proiectului.
  • Prioritizarea a minim 20 de zone, pe baza riscului crescut de producere a accidentelor, în primele 4 luni de la decizia implementării proiectului.
  • Realizarea/adaptarea a minim 20 de treceri de pietoni pentru condiții de vizibilitate sporită pe  timp de noapte, cu ajutorul unei iluminări adecvate realizate la nivelul părții carosabile, până la finalul anului 2018.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

SITUAȚIA ACTUALĂ:

  • Statisticile arată că zonele cu treceri de pietoni prezintă un risc ridicat de accidente rutiere, atât pe timp de zi, cât mai ales pe timp de noapte.
  • Trecerile de pietoni semnalizate insuficient prezintă un risc suplimentar de accidente pe timp de noapte. Acest risc provine în principal din dificultățile de identificare în timp real a zonelor de trecere pentru pietoni care sunt slab semnalizate – lipsa iluminării, lipsa semaforizării, marcaje șterse sau executate cu vopsea care nu este fluorescentă, mizeria acumulată în zona trecerilor de pietoni și proasta mentenanță a infrastructurii pentru pietoni, situații ce conduc la evenimente tragice pentru participanții la trafic, indiferent că sunt pietoni sau conducători auto.
  • Studiile efectuate ajung la concluzia că pentru reducerea numărului victimelor în rândul pietonilor, bunele practici includ: reducerea limitelor de viteză până la 40 km/h sau mai puțin în zonele cu pietoni, instalarea unor corpuri de iluminat public sau semne pentru trecerile de pietoni corespunzătoare, îngrădiri pentru pietoni, cu direcționarea acestora către un punct de traversare cu vizibilitate mare sau pentru a împiedica pietonii să traverseze un drum periculos, precum și instalarea mai multor avertismente vizuale pentru conducătorii auto (concluzii cuprinse în studiul organizat de Banca Mondială în 2016)

PROBLEMA IDENTIFICATĂ:

  • Risc ridicat de accidentare pentru participanții la trafic în zonele de traversare a căilor de circulație auto slab sau necorespunzător semnalizate, în special pe timp de seară/noapte.

GRUPURILE AFECTATE:

  • Pietonii care utilizează treceri de pietoni slab sau necorespunzător semnalizate;
  • Conducătorii auto care au dificultăți în identificarea în timp real a pietonilor în zonele slab sau necorespunzător semnalizate.
Trecere de pietoni din Timișoara
Trecere de pietoni din Timișoara noaptea. Strada Uranus.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Creșterea vizibilității zonelor de trecere a pietonilor și implicit scăderea numărului de accidente produse la trecerile de pietoni și în special reducerea cazurilor soldate cu deces.
  • Creșterea condițiilor de siguranță în trafic atât pentru pietoni cât și pentru conducătorii auto.
  • Reducerea costurilor începând cu îngrijirile medicale necesare în urma accidentelor și terminând cu costurile generate de despăgubiri și recuperări de daune.
  • Reducerea costurilor sociale generate de traumele fizice și emoționale pentru persoanele implicate în accidente.
  • Iluminarea corespunzătoare a trecerilor de pietoni nesemaforizate, pe timp de seară/noapte, conduce la îmbunătățirea vizibilității și siguranței în trafic pentru pietoni (scăderea numărului de accidente și reducerea numărul accidentelor soldate cu deces), la în special în zonele din proximitatea grădinițelor, școlilor, piețelor agro-alimentare și a instituțiilor publice.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Identificarea zonelor nesemnalizate corespunzător sau cu aglomerare urbană mare și trafic intens, deficitare din punct de vedere al marcajelor de trecere pentru pietoni;
  • Analiza riscurilor de accident şi analiza statisticilor existente în arhivele serviciilor de circulație pentru zonele identificate;
  • Prioritizarea a minim 20 de zone, pe baza analizelor de risc anterioare;
  • Realizarea Studiului de Fezabilitate care să cuprindă, pe tipuri de treceri de pietoni: calculele lumino-tehnice, în vederea asigurării iluminatului optim; calculul numărului de stâlpi necesari, numărul de senzori, numărul de corpuri de iluminat necesare, tipul acestora, puterea necesară, temperatura de culoare, amplasarea și modul de funcționare, cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare privind proiectarea sistemelor de iluminat rutier și pietonal și proiectarea și executarea instalațiilor electrice;
  • Demararea licitațiilor pentru proiectarea și execuția/adaptarea a minim 20 de treceri de pietoni cu condiții de vizibilitate sporită pe timp de seară/noapte;
  • Recepționarea lucrărilor, punere în funcțiune, garanții.

 

Posibilele soluții de iluminare vor fi selectate în funcție de condițiile concrete și de dotările existente la trecerile de pietoni (suprafața trecerii, existența stâlpilor în imediata vecinătate a trecerii, traficul din zonă).  Soluțiile pot fi cel puțin de tipul:

  • Lămpi stradale dotate cu senzor de crepuscul, senzor de mișcare, sau cu o combinație dintre cei doi senzori. Senzorul de crepuscul sesizează reducerea intensității luminoase ambientale și aprinde lampa. Senzorul de mișcare reduce intensitatea luminoasă oferită de către lampă când nu există mișcare în preajma acesteia (reducere de până la 70% din intensitate), iar când există mișcare în aria de acoperire a acesteia, lampa se aprinde la 100% din intensitate, oferind vizibilitate maximă. Lămpile pot fi montate pe stâlpii din imediata vecinătate a trecerii de pietoni, dacă aceștia există, sau pe stâlpi montați special.
  • Sisteme stradale solare adaptive, cu stâlp, panouri fotovoltaice, regulator, baterie, lampă cu led, programator timpi de funcționare; aceste sisteme asigură  protecție la vandalism și furt datorită poziționării componentelor; orientare optimă a panoului și a lămpii datorită montajului independent panou/lampă; 4 zile de autonomie chiar și în sezonul rece; posibilitatea de programare a timpilor de funcționare la lăsarea întunericului.
  • Sisteme stradale de iluminat moderne, utilizând tehnologie LED cu o durată de viață lungă, cu senzori de mișcare, de crepuscul, de ceață, de ploaie și alimentate cu cu panouri fotovoltaice.
  • Sistem care pe lângă soluțiile de mai sus, conține și leduri încorporate în carosabil; un exemplu în acest sens am găsit în Brașov

Sursa foto: Ingo Joseph/ Pexels

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

Scrisoare deschisă ‒ USR propune Primăriei Timișoara preluarea aplicației de monitorizare a proiectelor locale

Scrisoare deschisă ‒ USR propune Primăriei Timișoara preluarea aplicației de monitorizare a proiectelor locale

Stimate domnule primar Nicolae Robu,

Printre obiectivele pe care ni le dorim cu toții din partea autorităților se numără și transparentizarea şi eficientizarea administraţiei publice, precum şi apropierea acesteia, prin toate mijloacele legale posibile, de nevoile şi dorinţele cetăţenilor.

Pentru că Timişoara se poziţionează în avangarda ştiinţifică şi tehnologică a ţării, considerăm că tehnologia informaţiei poate şi trebuie să reprezinte o punte de legătură între administraţia orașului şi cetăţenii săi, lucru de altfel confirmat și de dumneavoastră având în vedere modul dumneavoastră deschis de a comunica cu cetățenii pe o rețea de socializare publică.

După cum probabil ați aflat din presa locala, în spiritul acestor idei, o echipă din cadrul USR Timişoara a dezvoltat o aplicaţie disponibilă pe platforme web şi telefoane mobile Android. Aplicația permite utilizatorilor săi monitorizarea lucrărilor publice, documentarea progresului prin încărcarea de fotografii şi semnalarea eventualelor nereguli. În scurt timp şi fără popularizare media, aplicaţia a ajuns la aproape 2000 de utilizatori, demonstrând apetitul unui număr însemnat dintre locuitorii Timişoarei pentru implicare civică prin intermediul tehnologiilor moderne.

De altfel, acest lucru este în concordanță cu un trend vizibil la nivel mondial, dezvoltarea tehnologiei informației și a telefoanelor mobile în particular având un rol deciziv în acest sens: cetățenii au dorința iar acum și posibilitatea prin intermediul telefoanelor mobile personale să raporteze în timp real către autorități diverse probleme ale comunității iar așteptările lor sunt ca autoritățile să reacționeze la sesizările făcute.

Pentru a facilita acest tip de interacţiune și în Timișoara, propunem Primăriei Municipiului Timişoara preluarea aplicaţiei dezvoltată de colegii noștrii şi conectarea ei la sistemul informatic al administraţiei locale, astfel încât sesizările cetăţenilor să ajungă direct la cei abilitaţi să le soluționeze. Un alt avantaj major obținut imediat prin integrarea acestei aplicații la sistemul informatic al administrației locale ar fi că documentația relevantă pentru fiecare lucrare publică, mai ales cea cu privire la termenii contactuali de finalizare, ar fi disponibilă și prezentată într-un mod extrem de facil, asigurându-se în acest fel premisele unui transparențe reale și un dialog constructiv între administrația locală și cetățeni cu impact real în eficientizarea activităților de monitorizare a stadiului de execuție a lucrărilor publice.

Din punctul nostru de vedere această aplicaţia poate fi extinsă foarte mult, cu cel puțin următoarele două servicii:

  1. gestionarea oricărui tip de sesizări din partea cetățenilor, inclusiv implementarea unui mecanism de clasificare şi de urmărire a acestora direct din aplicație;
  2. implementarea unui mecanism de informare în timp real a cetățenilor de către autorități cu privire la diversele evenimente din oraș;

Ca exemplu, o notificare în timp real pe telefonul mobil despre o acțiune de reparație pe una sau mai multe artere principale la o oră încărcată din punct de vedere al traficului poate preveni aglomerarea suplimentară, cetățenii având posibilitatea să opteze din timp pentru rute alternative. Evident, acest tip de notificare este valabil pentru orice tip de eveniment:

  • situații de urgență (de exemplu, furtuna din 17 septembrie 2017);
  • activități de reparații pe diverse străzi;
  • diverse vizite oficiale;
  • activități culturale;

Având în vedere beneficiile evidente obținute pentru comunitate în eventualitatea preluării acestei aplicații și dezvoltare acesteia de către Primăria Municipiului Timișoara, de asemenea având în vedere resursele semnificative de care Primăria Municipiului Timișoara dispune în comparație cu grupul nostru de inițiativă, considerăm că această viziune a noastră despre dezvoltarea acestei aplicații poate să devină realitate și contăm pe pragmatismul dumneavoastră în acest sens.

Ca obsevație personala, preluarea aplicației dezvoltate de noi la stadiul actual permite în acest moment soluţionarea unor probleme reale fără o încărcare suplimentară a bugetului local, ca atare cu atât mai mult cred că demersul nostru ar trebui luat în considerare.

Ne dorim ca acest demers să nu se lovească de antagonisme de natură politică și că administraţia Timişoarei va lua decizia cea mai benefică pentru cetățeni și vă stăm la dispoziție pentru detalii ulterioare, ideal în cadrul unei discuții aplicată cu experți din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.

Cu stimă,

Alexandru Cadar,

președinte Filiala Timișoara a Uniunii Salvați România

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

Cătălin Drulă, despre stadiul actual al autostrăzii A8 – Târgu Mureș-Iași

Cătălin Drulă, despre stadiul actual al autostrăzii A8 – Târgu Mureș-Iași

UPDATE: 26 ianuarie 2018

O nouă veste proastă pentru autostrada Târgu Mureș – Iași: CNAIR a reziliat contractul pentru primul sector de 100km dintre Tg. Mureș și Ditrău.

Reamintesc că acest contract era perfect valabil, avea finanțare europeană și putea începe în orice moment, aștepta doar ordinul de la CNAIR. Pe parcursul anului 2017, miniștrii Transporturilor și directorul CNAIR au răspuns în repetate rânduri că este iminentă această începere a contractului.

În fapt, au fost numai minciuni: azi contractul se reziliază pentru că “este suspendat de mai mult de 12 luni”. Asta, în condițiile în care același CNAIR l-a suspendat.

După 1 an de guvernare PSD, nimic nu s-a mișcat pentru viitoarea autostradă A8 între Iași și Târgu Mureș. Ba, mai rău, lucrurile s-au dat înapoi prin această reziliere pentru acel sector de autostradă (o treime din lungime) care avea un contract.

Dimensiunile dezastrului PSD din 2017 la Transporturi nu pot fi ușor cuprinse. Consecințele se vor vedea pe ani de zile de acum încolo.

Responsabilii principali:
Liviu Dragnea – sponsorul politic direct al directorului CNAIR
Ștefan Ioniță – director general CNAIR, “omul lui Dragnea la drumuri”, șeful unei găști de incompetenți
Răzvan Cuc și Felix Stroe – miniștri ai Transporturilor.

Despre autostrada A8 Târgu Mureș-Iași citim periodic știri și declarații de la diverși politicieni care se bat cu cărămida în piept.

În textul care urmează, voi încerca să prezint factual unde stau lucrurile cu acest proiect și de ce e nevoie ca să progreseze.

Scurt rezumat al situației de pe autostrada A8 Târgu Mureș-Iași

Dar mai întâi, varianta scurtă pentru cei care nu au timp/răbdare să citească detaliile:

1) nimic nu s-a mișcat în 2017 pentru acest proiect

2) primul sector de 100km al autostrăzii dinspre Tg. Mureș are contract semnat (de 2 ani) pentru realizarea studiilor geotehnice de detaliu și a proiectării (pas obligatoriu premergător construirii) care n-a fost nici până azi demarat de CNAIR (detaliile coșmarului birocratic sunt dedesubt)

3) pentru acest sector (Tg. Mureș-Ditrău) alocarea bugetară în proiectul de buget pe 2018 publicat ieri este ZERO

4) pentru celelalte două sectoare (traversarea munților și partea din Moldova) nici măcar licitațiile pentru studii și proiectare nu au fost lansate

5) tot restul de declarații politice și așa-zise proiecte de legi care sunt praf în ochi și politicianism ieftin. Nu aduc cu nimic proiectul mai aproape de realizare.

Autostrada A8 Târgu Mureș-Iași ‒ cel mai complicat și dificil proiect de infrastructură rutieră din România

Autostrada Târgu Mureș-Iași e vitală pentru Moldova și este parte a unui coridor european principal, dar este și cel mai complicat și dificil proiect de infrastructură rutieră pe care România îl va face în timpul vieților noastre.

Pentru un proiect de complexitatea aceasta e nevoie în prealabil de o proiectare excepțională bazată pe studii serioase și reale de teren: foraje geotehnice, măsurători topometrice, calcule de dimensionare și așa mai departe. Înainte de a ajunge la licitația de construire, cei mai buni specialiști trebuie să-și bată capul luni/ani de zile lucrând cu softuri de proiectare pentru a găsi soluții tehnice pe baza unor date culese cu trudă de echipele din teren.

Acesta e faimosul “studiu de fezabilitate” pe care toată lumea îl urăște: pentru că niciodată nu le facem serios, iar pe cele pe care le facem de mântuială le uităm prin sertare și ajung să reprezinte bani aruncați pe apa Sâmbetei.

Până prin 2014 aceste studii nu au fost făcute suficient de detaliat, câteodată mai mult din birou și în niciun caz cu un studiu geotehnic de detaliu (conform cu normativele europene Eurocod) la bază. Atâta cerea compania de drumuri (fosta CNADNR, acum numită CNAIR, doar numele s-a schimbat) pe vremea aceea.

Problema mare este că dacă pe baza acestor studii sumare se pot cât de cât construi autostrăzi la câmpie, la deal devine ceva mai greu (ajungem la surpări și tot felul de probleme după cum am văzut deja), iar la munte e cam imposibil. În relief montan nu merge făcută treabă decât într-un singur fel: bine. Metodic și minuțios. Altfel ai în brațe doar maculatură.

Situația studiilor de fezabilitate pentru autostrada A8

Există studiu de fezabilitate pentru autostrada Târgu Mures-Iași? Există un studiu, fără nivelul de detaliu de care vorbeam, făcut în 2011. Este insuficient pentru a putea lansa o licitație de construire a autostrăzii pe baza lui.

Acest lucru l-au spus repetat specialiștii internaționali autorităților române de 10 ani încoace. Fie că e vorba de Comisia Europeană prin organismul Jaspers sau, chiar recent, de Banca Mondială (în cazul Comarnic-Brașov): “Aveți nevoie de studii geologice și de teren serioase și de o proiectare de detaliu înainte să contractați un constructor pentru proiect”.

Zis și făcut (sau… nu, după cum vom vedea): în anul 2014, pe 30 mai, CNADNR a lansat 3 licitații pentru actualizarea și detalierea studiilor de fezabilitate pentru cele 3 sectoare ale acestei autostrăzi:

  • Târgu Mureș-Ditrău (cei aprox. 100km din Transilvania)
  • Ditrău-Târgu Neamț (trecerea Carpaților Orientali, tot ~100km)
  • Târgu Neamț-Iași-pod peste Prut la Ungheni (cei aprox. 100km din Moldova)

De data aceasta, în caietele de sarcini se cerea nivelul de detaliu necesar (pornindu-se de la studiile anterioare, dar adaugând forajele și masurătorile lipsă și proiectarea aferentă).

Ce s-a întâmplat? Din motive în care nu mai intru, două din cele trei licitații s-au anulat (Ditrău-Târgu Neamț și Târgu Neamț-Iași), iar pentru sectorul Târgu Mureș-Ditrău (cei 100km din Transilvania) s-a semnat contractul în mai 2015 cu o asociere de 3 firme (cam cele mai mari/cunoscute în acest domeniu de pe piața românească).

Numai bine ce s-a semnat acest contract că imediat a și fost suspendat, adică el practic nu a început niciodată. Motivul oficial: era neclar dacă există finanțare pentru autostrada Târgu Mureș-Iași.

În toamna lui 2016 se lămuresc lucrurile privind finanțarea, este adoptat Master Planul de Transport și contractul este desuspendat. Doar că… șoc! O lună mai târziu contractul este suspendat la loc.

Motivul? Un control al Curții de Conturi la CNAIR care a ridicat întrebarea “de ce e nevoie de încă un studiu de fezabilitate dacă ați mai făcut unul? banii de pe cel vechi se pot considera pierduți? e o dublă cheltuială?”. Întrebări, de altfel, legitime.

Inspectorii Curții de Conturi nu sunt experți în dezvoltare de infrastructură rutieră. Tot ce trebuia să facă CNAIR era să le dea (într-o formă detaliată) explicația de mai sus: “Nu scoatem la licitație același lucru – e vorba de un nivel de detaliu cu totul diferit, spre exemplu dacă în studiul din 2011 s-au făcut 100 de foraje geotehnice pe cei 100km, în noul studiu se vor face peste 1000, așa cum e necesar la o lucrare așa complexă, pentru a face proiectarea apoi la modul serios”.

CNAIR trebuia să ofere explicațiile tehnice. Din incompetența bine-cunoscută CNAIR nu a fost capabil să explice acest lucru, ba mai mult a luat poziția ghiocel ca de obicei și contractul a rămas suspendat pentru că “văleleu! a venit Curtea, opriți tot!”.

Unde suntem la final de 2017 cu autostrada Târgu Mureș-Iași

În 2017, CNAIR a tot spus că se gândește, analizează, ba chiar într-un răspuns (primit în iulie) la o interpelare făcută de mine s-a spus că “gata, din luna iunie se dă drumul contractului”. Rezultatul? Nici până azi nu a fost desuspendat contractul și a trecut anul.

Dar povestea nu este oprește aici. Incompetența și lipsa de asumare merge mai departe. Unul din membrii asocierii care a câștigat este aceeași firmă care a făcut studiul din 2011. Această firmă, ca să se rezolve situația și să se dea drumul contractului, a trimis o scrisoare oficială la CNAIR și a făcut o ofertă: “ne asumăm în integralitate ce-am lucrat în 2011 în acel studiu, ba mai mult contravaloarea studiului din 2011 propunem să o scădeți din valoarea contractului actual”. În felul acesta, nici în cea mai fantezistă interpretare, nu mai putea fi invocat un prejudiciu sau o pierdere.

Ce-a făcut CNAIR? Informal a zis că “ok, e bine așa, se va da drumul la contract” (perioada în care mi-au răspuns și mie la interpelare), dar în fapt n-au făcut nimic. Au decis că e mai bine și mai sigur să nu miște un deget. Adică drama tuturor proiectelor pe care le gestionează. Lipsa de asumare și minciunile care ne costă dezvoltarea României.

Rezultatul la zi este așa:

  • sectorul 1 (Târgu Mureș-Ditrău) deși are contract semnat este în continuare blocat, ba mai mult în proiectul de buget pentru 2018 publicat ieri alocarea bugetară este 0 lei
  • sectoarele 2 și 3 (Ditrău-Târgu Neamț-Iași) nu au licitații lansate pentru a se găsi o firmă de proiectare care să aducă studiile de fezabilitate la nivelul de detaliere necesar; avem doar aceleași baliverne ca și la Sibiu-Pitești: “studiile existente sunt suficiente, scoatem la licitație pe baza lor construcția”. Adică o modalitate sigură de eșec și de noi deziluzii pentru noi toți cetățenii acestei țări.

În loc de concluzie, un apel către ministrul Felix Stroe: domnule ministru, luați hățurile în mâini, e de-ajuns cu incompetența și minciunile directorului Ioniță de la CNAIR! Dați drumul contractului pentru Târgu Mureș-Ditrău (și alocați-i bani în bugetul pe 2018)! Lansați de urgență licitațiile pentru celelalte două sectoare: Ditrău-Târgu Neamț și Târgu Neamț-Iași-Ungheni!

Aceștia sunt pași concreți care aduc realizarea autostrăzii mai aproape, restul sunt doar perdele de fum.

Sper că am reușit să aduc un pic de lumină și să explic stadiul acestui proiect. Mă doare să văd dezinformare și politicianism, declarații pompieristice, amendamente inutile de miliarde la buget sau proiecte legislative de tipul “să se facă”, în timp ce incompetența și lipsa de asumare duc la amânarea pe termen nelimitat a infrastructurii moderne pentru România.

Viitorul României este viitorul Europei – Primul pas spre Sibiu 2019

Viitorul României este viitorul Europei – Primul pas spre Sibiu 2019

Sâmbătă, 25 noiembrie a.c., Uniunea Salvați România a organizat, la Timișoara, o primă rundă a unui proiect mai larg de definire europeană – conferința intitulată „Viitorul Europei este viitorul României – Primul pas spre Sibiu 2019”.

Scopul acestui proiect este stabilirea fundamentelor pe care va fi decisă, în urma unui proces de consultare internă, afilierea europeană a USR, în perspectiva alegerilor europarlamentare din 2019.

La conferința organizată de USR au luat parte, în calitate de invitați, reprezentanți ai mai multor familii politice europene. Au fost prezenți, de asemenea, raportorul politic Alina Gîrbea, din partea Reprezentanței Comisiei Europene în România, numeroși parlamentari USR, dar și membri și simpatizanți USR.

Evenimentul a fost structurat în două părți. În cadrul primei părți s-a discutat despre Uniunea Europeană și despre preluarea de către România, în ianuarie 2019, a președinției Consiliului Uniunii Europene.  A doua parte a fost dedicată expunerii propriilor viziuni cu privire la Uniunea Europeană și la viitorul construcției europene de către reprezentanții familiilor politice europene, urmată de dezbaterea unor teme de interes major, printre care s-au numărat: exprimarea unor puncte de vedere pe marginea ideii de introducere a listelor transnaționale pentru alegerile europene, lansată de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul celui mai recent discurs despre starea Uniunii Europene, cum poate contribui România, în 2019, din calitatea de deținătoare a Președinției Consiliului Uniunii Europene, la procesul de reformă a proiectului european, care sunt perspectivele de aderare a României la spațiul Schengen, utilitatea Mecanismului de Cooperare și Verificare ș.a.m.d.

În cadrul conferinței și-au expus opiniile cu privire la Uniunea Europeană și la evoluțiile viitoare ale proiectului european Baroneasa Rosalind Scott, membră în Camera Lorzilor, Marea Britanie, vicepreședintă ALDE Europa, Vula Tsetsi, secretar general al Grupului Verzilor din Parlamentul European și André Gattolin, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul Franței, reprezentant al formațiunii politice La République en Marche.

Baroneasa Rosalind Scott a prezentat viziunea alianței liberal-democraților europeni și și-a exprimat regretul, în calitate de politician englez, față de decizia Regatului Unit de a ieși din Uniunea Europeană. Aceasta a declarat că va milita de-a lungul întregului proces care va urma pentru păstrarea unei colaborări strânse între Regatul Unit și Uniunea Europeană și că, după oficializarea Brexit-ului, va milita pentru o reîntoarcere a Marii Britanii în UE. Chestionată despre cum percepe conducerea ALDE de la nivel european prestația politică și retorica naționalistă și anti-justiție îmbrățișată de partidul condus de președintele Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu, Baroneasa Rosalind Scott a declarat că, la nivelul forurilor europene de conducere ale ALDE, situația partidului afiliat din România este atent analizată și discutată, fiind avute în vedere măsuri “robuste”.

Vula Tsetsi, secretar general al Grupului Verzilor din Parlamentul European, a pus în discuție teme sensibile și mult prea puțin discutate în România, printre care măsurile de echitabilitate socială și implicațiile unor recente anchete jurnalistice referitoare la acuzațiile de corupție și afacerile extrem controversate de care se leagă numele unor politicieni români din eșaloanele de conducere. Vula Tsetsi s-a referit și la nevoia Uniunii Europene de a fi mai coerentă cu sine însăși în deciziile de politică externă, dar și la nevoia de a-și asuma extrem de riguros, pe lângă interesele geo-strategice de moment, propriul set de valori și principii fondatoare.

André Gattolin, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul Franței și reprezentant al partidului care a produs cea mai mare surpriză la nivel european, câștigând alegerile parlamentare din Franța la puțin timp după înființare, a insistat asupra nevoii ca noile formațiuni politice pro-europene să abordeze cu încredere tematica europeană în fața alegătorilor. Reprezentantul La République en Marche a apreciat că răspunsul la valul de naționalism care străbate în prezent Europa trebuie să fie unul curajos, care să aducă în discuție avantajele proiectului european și nevoia Uniunii Europene de a se reforma și restructura, pentru a se adapta provocărilor momentului.

Atitudinea agresivă a Rusiei și ingerințele acesteia în procesele democratice din țările europene au fost aspecte evaluate în termeni critici de către participanții la conferință, aceștia referindu-se la nevoia ca Uniunea Europeană să își dezvolte o politică externă unitară și coerentă, bazată pe valori comune. Această viziune unitară va avea aplicabilitate inclusiv în domeniile militar, al energiei și securității energetice – domenii de importanță strategică de care și România, în calitatea sa de stat membru UE, este interesată.

La finalul conferinței, președintele USR Dan Barna a dat citire Rezoluției USR de la Timișoara, intitulată „Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”, document programatic în 12 puncte:

Rezoluția USR de la Timișoara

 „Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”

Noi, membrii partidului Uniunea Salvați România, participanți la conferința europeană privind „Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”, în urma dezbaterilor cu oficiali ai partidelor europene, am adoptat următoarea rezoluție, pe care o supunem dezbaterii publice:

Punctul 1. Credem cu tărie că locul nostru este în mijlocul familiei statelor europene, în centrul discuțiilor privind viitorul UE și ca parte activă în procesele și transformările care aduc o „uniune tot mai strânsă”. România este Europa, iar românii sunt cetățeni europeni, care trebuie să beneficieze atât de oportunități socio-economice, cât și de valorile avansate și de cetățenia activă pe care acest statut le implică.

Punctul 2. România trebuie să se alăture „nucleului dur” economic și politic al UE. Această țintă strategică implică aderarea fără întârziere la spațiul Schengen și pregătirea temeinică a proiectului aderării la zona euro. Această alăturare trebuie să aibă ca scop reducerea decalajelor socio-economice dintre România și țările europene care au adoptat deja moneda unică, prin intermediul unei creșteri economice sustenabile și responsabile, care să reducă totodată, decalajele dintre regiunile țării noastre. În procesul de aderare la moneda unică, vocea României ar trebui să se audă în sprijinul reformelor proiectului euro și al pașilor în vederea stabilirii unei politici fiscale comune.

Aprobăm demersul țării noastre de a adera la Pilonul European al Drepturilor Sociale, ca expresie a importanței egalității de șanse și a facilitării accesului pe piața muncii, în special pentru tineri și femei. Dorim ca acest ghid al Comisiei Europene să își găsească transpunere în realitatea națională cât mai repede.

Punctul 3. Solicităm Guvernului României să ducă o politică conformă cu principiile și valorile Uniunii Europene în toate sectoarele de activitate, și în special în privința garantării statului de drept și a independenței justiției. Susținem implementarea concluziilor raportului Comisiei Europene privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare  din 15 noiembrie 2017.

Mai mult decât atât, cerem Guvernului României să folosească oportunitatea oferită de găzduirea Consiliului European la Sibiu în mai 2019 pentru a promova tema statului de drept și a apărării fundamentelor democrației pe agenda europeană – atât în interiorul Uniunii, cât și în vecinătatea sa – ca o prioritate a Președinției României a Consiliului UE.

Apreciem misiunea și activitatea Direcției Naționale Anticorupție, activitate apreciată și de partenerii noștri din Uniunea Europeană. Susținem de asemenea transpunerea cât mai rapidă în realitate a Regulamentului privind înființarea Biroului Procurorului Public European.

Punctul 4. Atragem atenția asupra importanței istorice a Președinției României a Consiliului UE, a cărei pregătire trebuie asigurată în mod profesionist. Solicităm Ministrului de Externe și Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, ca în politica lor de pregătire a echipelor ce vor asigura desfășurarea Președinției României a Consiliului UE, să angreneze cele mai bune resurse umane ale României. Dorim ca tineri pregătiți în sfera relațiilor internaționale și a afacerilor europene să aibă șansa să lucreze în cadrul Președinției.

Solicităm de asemenea ca numeroasele reuniuni pe care țara noastră le va organiza să nu fie ținute exclusiv în capitală, ci să fie cât mai bine distribuite între orașele țării, astfel încât Președinția să fie o oportunitate istorică pentru cât mai mulți români. Solicităm MAE sa publice cât de curând foaia de parcurs referitoare la pregătirea și organizarea Președinției României  din punct de vedere logistic, al resurselor umane și al priorităților politice.

Punctul 5. Susținem concluziile Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Bonn (COP23) din noiembrie 2017 și nevoia ca toate statele semnatare, printre care și România, să se alăture eforturilor de protejare a mediului, de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și de încurajare a surselor regenerabile de energie. Susținem implementarea alături de celelalte State Membre ale Uniunii Europene a Acordului de la Paris privind protejarea mediului înconjurător.

Reamintim de sprijinul necondiționat pentru păstrarea patrimoniului, combaterea degradării mediului și oprirea tehnologiilor poluante la Roșia Montană și în alte zone ale țării, în acord cu recomandările și rezoluțiile  instituțiilor Uniunii Europene.

Punctul 6. Inițiativele în domeniul apărării la nivel UE cum ar fi Structura Permanenta de Cooperare (PESCO), lansată în 13 noiembrie 2017, sunt binevenite, si considerăm ca acestea trebuie să fie complementare eforturilor NATO. PESCO trebuie să se adreseze unei întăriri a forțelor armate ale Statelor Membre UE prin proiecte și investiții comune, investiții mai mari în cercetare, precum și prin transferul de tehnologie militară, pentru a ajuta la o dezvoltare pe termen lung a partenerilor precum și pentru a face posibilă o responsabilizare comună de securitate între mai multe națiuni UE. Pe lângă efectele pozitive în domeniul apărării, aceste practici vor ajuta la dezvoltarea economică a statelor participante, atât prin prisma investițiilor pur militare, cât și a tehnologiilor generate.

Punctul 7. Reafirmăm necesitatea unei înțelegeri care să pună accentul pe beneficiile cetățenilor, între Uniunea Europeană și Marea Britanie  în cadrul negocierilor pentru Brexit. Considerăm ca păstrarea pentru cetățenii UE a unei palete de drepturi cât mai apropiate de cea existentă va oferi liniștea, stabilitatea și încurajarea de care au nevoie toate persoanele care sunt vizate de aceste schimbări majore politice și administrative.

Punctul 8. Sprijinim inițiativa listelor transnaționale pentru alegerile europene, un pas necesar în vederea constituirii unui veritabil  demos european. Măsura trebuie însă introdusă parțial și nu trebuie să înlocuiască listele naționale, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel încât cetățeanul să se simtă reprezentat cât mai bine în instituțiile Uniunii Europene.

Reamintim de asemenea de propunerea USR din cadrul pachetului de legi de reformă electorală introdusă în Parlamentul României care prevede reducerea pragului electoral pentru alegerile europene de la 5% la 3%. Amintim că pragul de 5% este unul înalt, adoptat de doar o minoritate a statelor Uniunii Europene, și care restrânge posibilitatea reprezentării pentru un număr important de cetățeni, precum și contribuie la monopolizarea vieții politice.

Sprijinim de asemenea instrumentele democrației cetățenești, cum este inițiativa legislativă a cetățenilor. Am lansat în acest sens o importantă inițiativă legislativă a cetățenilor, sub titulatura „Fără penali în funcții publice”. Considerăm că aducerea la zi a cadrului legislativ românesc și racordarea lui la instrumentul modern al inițiativei europene a cetățenilor trebuie să fie o prioritate.

Punctul 9. Susținem Reformarea Parteneriatului Estic prin reducerea birocrației, încurajarea implementării reformelor și a europenizării unor state vecine precum Ucraina sau Republica Moldova. Susținem parcursul european al Republicii Moldova. În acest scop, vom încuraja realizarea reformelor necesare privind independența justiției, lupta anti-corupție, însănătoșirea sectorului bancar și investigarea fraudelor, măsuri menite să ducă la de-oligarhizarea Republicii Moldova. De asemenea, interconectările energetice și de transport și stabilirea unui cadru legal predictibil vor face din Republica Moldova o destinație mai atractivă pentru investitorii români și străini.

Punctul 10. Ne angajăm să catalizăm contribuția diasporei românești la bunăstarea României și a Europei unite. Diaspora românească trebuie sa fie un vector al europenizării României și un simbol al intăririi unității europene. Cea mai mare parte a diasporei traiește în societăți cu instituții publice funcționale, cu drepturi sociale consolidate, cu o justiție indepedentă, și este o resursă inepuizabilă pentru România. De asemenea, milităm pentru continua integrare în viața publică a României a comunităților istorice românești din jurul țării aflate acum în afara spațiului comunitar european, contribuind la intărirea identității românești și europene a acestora.

Ne angajăm să susținem diaspora în facilitarea construirii unor centre culturale sau comunitare, precum și în alte nevoi exprimate de reprezentanți ai eu cum ar fi: biblioteci, case de întrajutorare pentru bolnavi și altele. Transmitem mesajul cel mai ardent al diasporei românești și anume dorința ca România să înceapă să funcționeze, iar românii din străinătate să revină acasă.

Punctul 11. Pledăm pentru o reconsiderare a culturii în societatea românească ca vector de dezvoltare a țării în contextul mult promovat al economiei bazate pe cunoaștere. Solicităm astfel Guvernului României să includă valoarea culturii și a sectoarelor creative în toate reflecțiile și dezbaterile privind viitorul țării și al Uniunii Europene, temă propusă de Președintele Consiliului European, Dl. Donald Tusk, Statelor Membre pentru întâlnire anuală care a avut loc la Göteborg, Suedia.

Atât cultura, cât și sectoarele creative acționează ca două elemente de forță în unificarea și mobilizarea energiilor creative ale continentului. Cultura vie, o contribuție totodată a instituțiilor publice de cultură și a artiștilor independenți, este un proces continuu și valoros de raportare la patrimoniul valorilor culturale istorice și de redefinire a identității culturale românești actuale. Susținerea acestui proces oferă posibilități noi de expresie resurselor românești de identitate.

Punctul 12. Ne angajăm să contribuim cât mai mult la aducerea cunoașterii despre proiectele europene în casa fiecărui român. Susținem astfel organizarea de convenții democratice ale cetățenilor în 2018, idee lansată de Președintele Juncker în discursul său din 13 septembrie 2017, precum și a altor inițiative care ne oferă ocazia să vorbim despre beneficiile, oportunitățile, obligațiile și provocările statutului de țară membră a Uniunii Europene pe de-o parte, și de cetățean european, pe de altă parte.

Europa nu este celălalt, Europa suntem fiecare dintre noi. Alături de partidele europene prezente, ne angajăm împreună pentru o Europă unită, prosperă, solidară, cu respect față de cetățeni și mediu. Europa este casa noastră, a tuturor popoarelor europene.

Timișoara, 25 noiembrie 2017

 

Viitorul Europei este viitorul României. Care este direcția Uniunii Europene după Brexit?

Viitorul Europei este viitorul României. Care este direcția Uniunii Europene după Brexit?

Uniunea Salvați România va organiza în data de 25 noiembrie 2017, la Timişoara, prima rundă a unui mai larg proiect intern de definire europeană. Evenimentul va conține două părţi şi este adresat atât membrilor cât şi publicului larg. Participarea este gratuită în limita locurilor disponibile. Vă rugăm să vă înscrieţi completând următorul formular.

Prima jumătate va avea un caracter informativ, în care vom prezenta felul în care funcționează instituţiile Uniunii Europene, cu accent pe rolul parlamentului european şi al familiilor politice europene. În a doua parte a evenimentului vom încerca să conturăm direcţii de viitor ale proiectului european în actualul context geo-politic. Vrem să dezbatem viabilitatea planurilor deja vehiculate şi să oferim perspective pentru viitoare direcţii pe care Uniunea Europeană le poate aborda, având în vedere procesul intern de reformă şi ţinta unei noi viziuni post-Brexit fixată de Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, pentru Sibiu 2019. La eveniment vor fi prezenţi reprezentanţi ai prinicipalelor familii europene, ai Comisiei, dar şi personalităţi din mediului civic şi academic.

Noua provocare a Uniunii Europene: democrații iliberale

Odată cu sfârșitul Războiului Rece, paradigma conflictuală în jurul căreia lumea ocidentala s-a format a încetat să existe în marea parte a Europei. Polarizarea est-vest și a democrațiilor funcționale împotriva autocrațiilor totalitare și-a încetat de facto existența. Acest lucru a fost intepretat ca un sfârșit al ideii de societate închisă și un triumf al societatiilor democratice deschise, unde cetățeanul și interesele sale sunt puse în centru.

Ultimii ani însă ne-au arătat fără urme de tăgadă că această pace nu a fost decât mediul perfect de incubare a unei noi confruntări ideologice. De această dată, ea nu mai este între democrație și totalitarism ci între democrații liberale și așa numitele democrații iliberale. Acest conflict intrinsec ce are loc în statele europene poate fi considerat reacția organică față de schimbările majore ce au loc și ce abia au început în cadrul societății. Fie că vorbim despre nivelul integrării europene, fie că vorbim despre revoluția industrială 4.0 sau despre conflictele de la periferia Europei, conflicte ce generează valuri de migranți, toate aceste teme generează o nouă polarizare a societății. Polarizarea este născută din răspunsul pe care îl oferim acestor crize. Pe de-o parte un prim răspuns facil și la îndemână este acela de a ne închide granițele și a conserva, prin legi și modificări constituționale, vechiul status-quo. De-a ne baricada în fața schimbărilor din cadrul societății globalizate și a răspunde cu retorică naționalistă acestor provocări. Aceasa retorică este folosită de câțiva lideri ai statelor europene, lideri care au în comun regimul iliberal pe care îl doresc implementat la nivel național. Motivația pentru acest iliberalism este diferită de la caz la caz. Vorbim despre naționalism și conservatorism în cazul Poloniei. De dorința de putere și mai ales de perpetuare a acesteia în cazul Ungariei sau, în cazul coaliției ce conduce România, de nevoia unor lideri politici de a se sustrage de efectelor justiției și a o subjuga din motive clar personale.

Revenirea la valorile fondatoare ale Uniunii Europene

Celălalt răspuns la acest val de provocări istorice cu care Europa se confruntă implică găsirea soluțiilor pornind de la valorile și principiile care au construit Europa modernă. Valori ce au permis dezvoltarea economică și socială a Europei în cea mai lungă perioadă de pace din istoria scrisă. Ele implică principiul indisolubil al drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, principiu pe baza căruia politicile sociale și economice trebuie construite. Libertatea economică și antreprenorială își are de asemenea originea în acest principiu. Gândirea prin care statul aparține cetățenilor săi, își trage legitimitatea de la aceastia și mai ales răspunde societății prin intermediul unei justiții libere, este pusă în antiteză de iliberalismul în care statul este subjugat intereselor unor puțini sau folosit ca scuză pentru reprimarea unor minorități.

Europa se confruntă cu această ciocnire atât la nivel european cât și în cadrul națiunilor ce o compun. Soluțiile pe care Uniunea trebuie să le găsească au nevoia să își tragă originea din aceste principii care au fost baza pe care s-a construit, și de asemenea, ele trebuie să răspunde nu doar problemelor macro ale Uniunii cât și problemelor specifice ale națiunilor membre. O Uniune Europeană a unor state naționale ce au granițe închise unele între altele ar însemna o Uniune ce neagă însuși principalul scop al său, acela de aduce cetățenii Europei în același loc, de a rupe granițele istorice și culturale și a a permite fiecărui cetățean european dreptul de a-și trăi viață și a-și caută fericirea în modul dorit și oriunde pe continent.

Scurtă istorie a Uniunii Europene

Construcţia Europeană a cunoscut o dezvoltare naturală, un proces de creştere şi maturizare în care rolul şi funcţionalitatea sa au cunoscut o reformă constantă în funcţie de realitatea înconjurătoare în perpetuă schimbare. Succesul Uniunii stă tocmai în acest lucru: în capacitatea acestui organism trans-naţional de a se reforma şi a răspunde intereselor sutelor de milioane de europeni ce trăiesc pe continent. Originile U.E. se trag din Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului formată în 1951 între 6 state, state ce cu 6 ani înainte au încheiat cel mai sângeros şi traumatizant război din istoria europeană. Această structură s-a maturizat rapid dincolo de scopul ei iniţial şi a devenit Comunitatea Economică Europeană în 1958. În următoarele trei decenii viabilitatea şi necesitatea construcţiei europene au fost validate de creşterea continuă a acesteia, atât ca număr de membri cât şi ca adăugarea de responsabilităţi şi abilităţi în domeniile economice, politice şi sociale. În 1993, după încheierea războiul rece şi a confruntării ideologice între democraţii şi state totalitare, în faţa noilor state europene libere de asuprirea comunistă, Uniunea Europeană a decis să răspundă cu deschidere şi maturitate pregătind prin tratatul de la Maastricht drumul de aderare europeană a statelor estice, printre care şi România.

Viitorul României este în interiorul Uniunii Europene

Pentru întregul bloc estic aderarea europeană a fost un factor major de dezvoltare economică şi socială. Fondurile structurale la care statele estice au avut acces reprezintă modul prin care s-a început reducerea cât mai rapidă a decalajelor de dezvoltare. Fapul că naţiunile vest-europene au ales să deschidă Uniunea către naţiunile est-europene a însemnat un moment de maximă importanţă istorică. Astăzi, Uniunea în care şi România este membru cu drepturi depline, se confruntă cu noi provocări. Aceste provocări cer, precum în 1993, un răspuns care să curpindă în el binele comun privit pe termen lung. Cum privesc naţiunile estice viitorul proiectului european? Doresc ele ca aceleaşi principii ale societăţii deschise şi libere ce ne-au permis nouă, esticilor, aderarea şi integrarea europeană să fie baza pe care răspunsul la noile provocări este dat? Dar naţiunile vestice, consideră ele că integrarea de după 1990 a fost o poveste de succes?

Răspunsurile la aceste întrebări şi până la urmă răspunsul pe care Uniunea Europeană şi statele membre îl vor găsi va trebui să asigure contextul prin care proiectul european se va reforma din nou, respectându-şi statusul de organism trans-naţional ce reprezintă cetăţenii mai mult decât structurile istoric-administrative. Direcţia de reformă şi rolul pe care Uniunea îl va lua pe viitor este de asemenea în discuţie, dar aceste reforme se traduc până la urmă în modul de funcţionare şi abilităţile cu care instituţiile europene sunt înzestrate. Care va fi rolul Parlamentului European în noua construcţie? Va fi acesta un organism facţionat în interese naţionale sau va fi format din reprezentanţi ce îşi trag legitimitatea de la cetăţenii Uniunii şi nu unor interese naţionale punctuale. Cum vor colabora naţiunile europene în securitatea comună a viitorului? Experienţa demonstrează din nou şi din nou că succesul oricărei ţări europene este legat direct de succesul ţărilor membre şi partenere. Va fi principiul graniţelor comune respectat şi extins în continuare, astfel încât ţări precum România şi Bulgaria să poată să acceadă în totalitate la spaţiul european? Toate aceste întrebări au un rol fundamental în a înţelege mai bine rolul actual şi nevoile viitoare ce îl vor modela.

USR este un partid ce doreşte să reprezinte interesele cetăţenilor nu doar în parlament şi în comunitatea locală ci şi în cadrul instituţional european. Principiile de meritocraţie şi transparenţă, nevoia unei justiţii libere şi eficiente, nevoile de dezvoltare şi investiţii, de creştere a nivelului de trai şi regândire a sistemului social astfel încât acesta să fie direcţionat spre cetăţean şi nu spre diferite interese ilegitime, toate aceste aspiraţii ale cetăţenilor României au şansă de reuşită doar într-un viitor proiect european. Astfel, această discuţie despre Europa este o discuţie pe care fiecare stat membru trebuie să o poarte faţă de viitoarea istorie pe care doreşte să o construiască.

Ultimii zece ani, cei de apartenenţă europeană, au fost pentru România una din cele mai prospere perioade din istorie. Și asta în pofida incapacităţii liderilor politici de a fructifica cu adevărat apartenenţa României la construcţia Europeană. În faţă acestei provocări şi acestor vizuni diferite ale viitorului, România şi cetăţenii săi trebuie să gândească o viziune asupra viitorului pe termen mediu şi lung. Privind în spate, în istoria României, putem şti cu siguranţă că regimurile naţionaliste şi iliberale sunt mediul perfect pentru subdezvoltare şi abuz. Parcursul prosper şi european al României nu poate fi decis răspunzând la provocările viitorului cu soluţiile eşuate ale trecutului. În faţa acestei provocări liderii politici trebuie să asigure supravieţuiera proiectul comun, iar România trebuie să se pregătească pentru a găzdui la Sibiu naşterea viitoarei Uniuni Europene, de această data, ca membru fondator.

Îi aşteptăm pe toţi cei interesaţi de temele dezbaterii noastre să ia parte la acest eveniment. Participarea este gratuită în limita locurilor disponibile. Vă rugăm să vă înscrieţi completând următorul formular.