Unde semnezi pentru Dominic Fritz, candidat USR-PLUS la Primăria Timișoara și Cristian Moș, candidat USR-PLUS la Consiliul Județean Timiș

Unde semnezi pentru Dominic Fritz, candidat USR-PLUS la Primăria Timișoara și Cristian Moș, candidat USR-PLUS la Consiliul Județean Timiș

Candidații și voluntarii USR-PLUS se află în fiecare seară, între 18-21, la corturile Alianței USR-PLUS din centrul Timișoarei:

  • Piața Victoriei, vizavi de Catedrală
  • Piața Libertății, la intrarea/ieșirea pe/de pe str. Alba-Iulia

Avem nevoie de semnătura ta pentru ca Dominic Fritz să poată candida la funcția de Primar al Timișoarei, Cristian Moș la cea de președinte al Consiliului Județean Timiș și pentru ca tu să poți vota listele Alianței USR-PLUS de la Consiliul Local Timișoara și respectiv Consiliul Județean Timiș.

Atenție, ca să poți semna și vota pentru Dominic Fritz trebuie să ai domiciliul sau reședința în Timișoara, iar pentru a semna și vota pentru Cristian Moș trebuie să ai domiciliul sau reședința într-o localitate din județul Timiș. Află aici cum îți poți face viza de flotant.

Dacă vrei să strângi semnături de la familie, prieteni și cunoscuți, tipărește listele de aici și adu-le la cort sau la sediul nostru din Timișoara de pe Bulevardul Revoluției din 1989, nr. 18/A, ap. 2 (peste drum de Prefectură, lângă intrarea în Parcul Copiilor).

Împreună vom oferi un nou început pentru Timiș și Timișoara!

Zero gunoi. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru curățenie în Timișoara

Zero gunoi. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru curățenie în Timișoara

Nu suntem condamnați să trăim într-un oraș murdar. Este alegerea noastră. Putem avea o Timișoara curată, așa cum există orașe care strălucesc prin curățenie și în alte țări.

Obiectivul nostru: ZERO GUNOI ÎN SPAȚIUL PUBLIC. Rânduiala bănățeană se va întoarce la Timișoara.

Primul lucru pe care-l vom face este regândirea contractele de salubritate pentru a obține servicii performante de curățenie stradală mecanizată și programe de curățenie cu frecvență și acoperire crescute, la un cost avantajos pentru oraș. În al doilea rând, facem un contract cu cetățenii pentru că responsabilitatea curățeniei este împărțită.

Planul nostru pentru ZERO GUNOI are 10 măsuri concrete:

1. 👩‍🏫 Educăm, cu sprijinul ONG-urilor, copii din grădinițe și școli în spiritul colectării selective și al reciclării.

2. ℹ️ Informăm timișorenii asupra programului de curățenie, care va fi recurent și predictibil pentru fiecare stradă, despre colectarea selectivă, punctele și campaniile de colectare, obligațiile lor și sancțiunile la care se supun dacă aruncă gunoi.

3. 🗑 Amplasăm 1000 de coșuri de gunoi noi, mai ales în cartiere, cu scrumiere în stații și parcuri.

4. 🏡 ”Casuță pentru tomberoane˝: colaborăm cu asociațiile de proprietari pentru amenajarea spațiilor pentru tomberoane de gunoi. Vom atrage fonduri europene pentru spații subterane.

5. 🕵️‍♂️ Detectivii gunoaielor. Timișoara va deveni un oraș care respectă din nou regulile bunului simț și al civilizației. Vom avea zero toleranță pentru aruncarea gunoiului în spațiul public. Desemnăm 20 polițiști locali cu această misiune și creăm o aplicație deschisă și un număr de telefon unic unde să fie raportate acțiunile de abandonare a gunoiului.

6. 💶 Plătește pentru cât arunci. Implementăm sistemul “Plătește pentru cât arunci”, în conformitate cu prevederile legale.

7. 🚛 Introducem salubrizarea mecanizată, monitorizată prin GPS, iar poziția și numărul utilajelor de pe traseu vor fi publicate live pe platforma online a Primăriei.

8. 🏗 Supraveghem șantierele pentru a interveni acolo unde nu se izolează cu plasă praful, nu se spală zilnic roțile utilajelor, nu se acoperă cu prelată bena camioanelor. Primăria are un regulament, dar nu este aplicat. SDM va avea un rol de model.

9. 🏭 Construim o stație de bio fermentare a deșeurilor organice și vegetale iar energia rezultată o injectăm în rețeaua orașului.

10. ♻️ La achiziții, căutăm cât mai multe produse verzi și facem din Primărie un model de client curat și verde.

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

Timișoara, orașul care unește oamenii. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru mobilitatea urbană din Timișoara

Timișoara, orașul care unește oamenii. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru mobilitatea urbană din Timișoara

🚋 Pe 8 iulie, acum 151 de ani, primul tramvai tras de cai a început să circule în Timișoara.

Am fost un oraș al inovației în materie de transport și așa trebuie să rămânem. Planul nostru va îmbunătăți felul în care circulăm în Timișoara, indiferent dacă folosim o mașină, o bicicletă, transportul în comun sau dacă mergem pe jos.

Nicolae Robu spune că trăim în epoca automobilului. Eu susțin că trăim în epoca libertății, în care fiecare cetățean trebuie să poată să aleagă cum se deplasează, în care mașina personală devine o alegere, nu o necesitate.

El dezvoltă orașul în jurul mașinilor. Eu pun în centru timișoreanul care trebuie să se miște cât mai rapid, confortabil și sigur prin oraș.
Singura, singura soluție pentru a reduce traficul auto este să creăm alternative mai bune. Nu înseamnă că suntem împotriva mașinilor. E foarte important să înțelegem. Pietonii, bicicliștii și oamenii care merg cu transportul în comun nu sunt dușmanii șoferilor, ci aliații lor cei mai buni, pentru că, alegând să nu meargă cu mașina, ne scapă pe noi toți de poluare și aglomerație.

Asta este principiul de bază pentru planul nostru: nu vrem să dezbinăm, așa cum administrația Robu a făcut-o, trătând anumiți participanți din trafic preferențial, ci vrem să unim. La propriu.

Planul nostru este axat pe trei obiective mari:
🚲 Un oraș pentru pietoni și utilizatori de biciclete. Reducem numărul accidentelor fatale în oraș la 0.
🚌 Transportul în comun, extins, modernizat și accesibil. Până în 2030, 40% din călătorii să fie făcute cu transportul în comun.
🚗 Infrastructură rutieră și soluții de trafic pentru mașini.

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

Planul lui Dominic Fritz și al USR PLUS pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu din Timișoara

Planul lui Dominic Fritz și al USR PLUS pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu din Timișoara

Noua față a clădirii pe care o vedeți în spatele nostru o datorăm Paulei. Paula Romocean administrează de 14 ani Casa cu Atlanți și a fost managerul de proiect al întregii reabilitări. O reabilitare completă a fațadei, care a fost refăcută de la cărămidă.

Una dintre cele mai frumoase clădiri ale Timișoarei de azi, Casa cu Atlanți (sau Casa Makry) din Piața Libertății a fost construită la începutul secolului XIX, de către un negustor aromân. Reabilitarea ei a durat doi ani. Da, doi ani, nu 30 de când așteaptă clădirile istorice ale Timișoarei atenție din partea administrației.

Paula spune că poate nu s-ar fi băgat în aventură asta dacă ar fi știut ce înseamnă: o cursă printre actele, aprobările și autorizațiile de la mai multe instituții, căutarea unei firme serioase și a unor meșteșugari care să lucreze cu pricepere, dar și răbdare și supraveghere eternă în faza de execuție. Nu credea că va deveni expertă în aplicarea migăloasă a straturilor de tencuială de 2-3 centimetri sau de refacerea după mulaje a chipurilor și busturilor celor 12 atlanți.

Dar Paula nu a renunțat și a reușit. Se bucură toți timișorenii și turiștii care trec prin Piața Libertății de munca ei. Ea a venit către Alianța USR PLUS cu dorința de a vedea toată Timișoara așa. Acum este una dintre candidatele noastre pentru Consiliul Local. Obiectivul său prioritar e să reabilităm cât mai multe dintre clădirile istorice ale orașului.

Planul USR PLUS pentru renașterea patrimoniului istoric al Timișoarei a fost elaborat cu un grup multidisciplinar de specialiști, Paula fiind unul dintre ei.

Scopul nostru este să reabilităm, în următorii 4 ani, cel puțin 50 de clădiri istorice, din toate cele 4 cartiere istorice. Pentru asta vom înființa Trustul Timișorean Pentru Patrimoniu, cu un început de 10 milioane de Euro. Vrem să redăm Timișoarei caracterul de oraș cu mai multe centre și să integrăm cartierele istorice Cetate, Fabric, Iosefin, Elisabetin.

Realizăm planul nostru pe patru linii de acțiune:

🏘 Planificare coerentă

Înființăm un departament de patrimoniu care să formuleze şi coordoneze o bază de date actualizată/registru a clădirilor istorice și proprietarii lor, procedurile de parcurs și planuri de regenerare urbană a cartierelor istorice.

🤝 Parteneriat Activ

Primăria trebuie să fie un proprietar exemplar. Mulți nu știu asta: în multe clădiri istorice, Primăria Timișoara deține unu sau mai multe apartamente, dar refuză să participe la fondul reparație. Luăm inițiativa în zonele prioritare unde avem cotă în proprietate. Pentru unele proiecte, Primăria poate deveni chiar entitatea contractantă.

Înființăm un birou de consultanță tehnică, juridică și financiară pentru asociațiile de proprietari și locatari, ca oamenii să nu se mai lupte singuri.

ℹ️ Reguli Stimulative

Dezvoltăm regulamente specifice zonelor istorice, un ghid de design urban obligatoriu pentru investițiile publice în cartierele istorice, regulament de publicitate.

💶 Finanțare Inteligentă

Înființăm Trustul Timișorean Pentru Patrimoniu care va avea din start un buget de 10 milioane de euro, din bugetul local. În plus, luăm un credit pe 30 ani pentru primărie și îl dăm mai departe la asociații de proprietari ca să prelungim în timp perioadă în care proprietarii contribuie la costurile reabilitării.

Timișoara poate deveni un magnet de istorie europeană din nou, poate deveni o bijuterie din nou, poate să devină mândria României din nou.

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

Dominic Fritz: Scrisoare deschisă președintelui Boardului Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii

Dominic Fritz: Scrisoare deschisă președintelui Boardului Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii

Către președintele Board-ului Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, domnul Horațiu Rada

Stimate domnule președinte,

Vă scriu în urma ședinței Consiliului Director al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii de săptămâna trecută, ședință ce a iscat o dezbatere largă în mediul cultural și în spațiul public. La sfârșitul acestei ședințe, Board-ul a informat public despre operarea unor modificări în Statutul de funcționare al Asociației, modificări care ar trebui să clarifice responsabilitățile și modul de colaborare dintre echipa executivă și Consiliul Director al Asociației. 

Consider că acest moment, în care e în plan o modificare statutară, este un moment oportun în care Asociația să implice și mediul cultural și pe toți membrii Asociației în acest proces. Multe dintre tensiunile și situațiile care au iscat controverse în ultimii ani și care au dus la situația ca proiectul cultural – așa cum a fost el asumat și câștigat – să fie în pericol pot fi clarificate printr-o modificare deschisă și transparentă, în parteneriat cu asociații și mediul cultural. 

În acest sens, am studiat împreună cu echipa mea Statutul Asociației și vă propun, dumneavoastră și celorlalți membri ai Consiliului Director, șase direcții de modificare a Statutului, în avantajul proiectului cultural și implementării acestuia. 

Asociația are nevoie, în acest moment, de toată energia și forța creativă a comunității în slujba căreia se află. Acest lucru poate fi obținut tocmai prin această modificare statutară, care poate să clarifice și să limpezească asperități. În același timp, un proces de modificare statutară deschis și transparent  construiește punți de încredere și comunicare între conducerea Asociației, membrii săi, mediul cultural și cetățeni. 

  1. Modificările statutare nu pot fi făcute deschis și transparent de la o săptămână la alta. Pentru a inspira încredere este nevoie de timp și răbdare, așa că vă propun să prelungiți această perioadă de dezbatere a Statutului și să propuneți un calendar și un proces de lucru, care să permită primirea de propuneri de la asociați sau mediul cultural, dezbaterea acestora și implicarea Adunării Generale a Asociației în acest proces încă din faza deliberativă, nu doar sub forma unui vot formal de aprobare.
  2. Simplificarea condițiilor de a deveni membru și eliminarea oricăror cereri inutile (de tip cazier) sau condiții subiective, ce nu au predictibilitate. Interesul Asociației este acela de a avea un număr cât mai mare de membri cotizanți.
  3. Definirea unor procese și condiții clare cu privire la excluderi, care să permită dreptul la apărare și care să ofere garanții că deciziile sunt trecute prin mai multe filtre. Eliminarea din Statut a prevederilor abuzive sau generale, precum și introducerea obligativității de a participa la două ședințe consecutive, definirea unui proces intern pentru propuneri de excluderi, care să permită dreptul la apărare și contestații.
  4. Plasarea Adunării Generale a Asociației ca element central al procesului decizional în cadrul Asociației, aceasta fiind, de fapt, organismul deliberativ cu cel mai mare rol și cu cea mai mare putere statutară. Statutul trebuie să prevadă obligativitatea organizării a două Adunări Generale ale Asociației (AGA) pe an (de pildă, 1 iulie și 1 decembrie), iar a doua convocare să aibă loc nu mai repede de 24 de ore. Orice membru al AGA trebuie să aibă posibilitatea de a propune subiecte pe ordinea de zi la început de AGA.
  5. Depolitizarea Asociației. Includerea în Statut a promisiunii asumate și înscrise în dosarul de candidatură al Timișoarei, ca Board-ul de conducere să aibă nu mai mult de doi politicieni activi și trei oameni ce lucrează în administrație sau în sectorul cultural instituțional.
  6. Definirea unui termen statutar de 6 luni de la următoarea Adunare Generală a Asociației în care trebuie înființate cele trei organisme consultative prevăzute în statut – Consiliul de Monitorizare și Audit, Forumul Reprezentanților Regionali, Forumul Reprezentativ. Dacă aceste organisme nu vor fi înființate în termen de 6 luni, poziția de director executiv și board-ul de conducere se vacantează de drept, AGA alegând noi oameni în Board. 

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea disponibilitate de a ajuta în acest proces, precum și de susținerea mea și a întregii echipe a Alianței USR PLUS pentru acest proiect istoric pentru Timișoara.

Cu deosebită considerație,
Dominic Fritz,
Candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara

Dominic Fritz: „Orice discuții despre amânarea Capitalei Culturale Timișoara 2021 trebuie să se întâmple deschis și participativ”

Dominic Fritz: „Orice discuții despre amânarea Capitalei Culturale Timișoara 2021 trebuie să se întâmple deschis și participativ”

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara, a găzduit joi, 21 mai 2020, o masă rotundă virtuală cu tema: Timișoara Capitală Culturală Încotro?.

Dezbaterea online i-a avut drept co-organizatori pe eurodeputatul Alianței USR PLUS Vlad Botoș, membru în Comisia CULT (Comisia de Cultură și Educație din Parlamentul European) și pe deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaților.

Este oportună sau nu o amânare a proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană până în 2022 sau chiar până în 2023? Cum ne pot ajuta în acest sens instituțiile europene? Care ne sunt așteptările de la autoritățile naționale și de la cele locale? – acestea au fost numai o parte dintre întrebările la care participanții, mai mult de 40 de persoane reprezentând societatea civilă, sectorul cultural independent, mediul diplomatic, mass-media și diverse companii din oraș au căutat să găsească răspunsuri.

Participanții la masa rotundă și-au exprimat totodată propriile viziuni și păreri despre problemele pe care le-a întâmpinat și le întâmpină pregătirea proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană, despre stadiul în care se află acestea și posibilele modalități de gestionare a incertitudinilor create în domeniul cultural de contextul pandemiei. Opțiunea majorității vorbitorilor a fost pentru o amânare a proiectului. Aceasta a fost susținută cu argumente legate de contextul general greu predictibil generat de pandemie, dar și cu argumente legate de precara pregătire a infrastructurii culturale din oraș. O eventuală mutare în online a proiectului a fost respinsă în unanimitate, deoarece ar sacrifica atât caracterul interactiv al proiectului, cât și beneficiile pe care le-ar putea aduce orașului dezvoltarea turismului.

„Această pandemie are o putere distructivă. Dar ea poate fi înțeleasă și ca o oportunitate. Cred că trebuie să ne adaptăm contextului și să folosim această situație pentru o reflecție profundă despre ce ar trebui să se întâmple în domeniul cultural și despre cum ar trebui să schimbăm fundamentul cu care operăm în acest domeniu” a punctat, în debutul dezbaterii, Dominic Samuel Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara.

„Discuțiile despre această adaptare trebuie făcute cu încercarea de a acționa ca o comunitate. Nu cred că ar fi bine să se ajungă la un acord între Ministerul Culturii și Primăria Timișoara fără a exista anterior un schimb de opinii și o dezbatere cu comunitatea culturală. Orice discuții despre amânare trebuie să se întâmple deschis și participativ”, a mai adăugat Dominic Fritz.

Candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara a mai precizat și că, în opinia sa, orice discuție despre o eventuală amânare nu trebuie să aibă loc într-un vacuum politic, ci în contact cu celelalte orașe care vor deține titlul de Capitală Culturală Europeană: „Trebuie să existe o presiune comună din partea statelor membre, din partea orașelor, dar și o coagulare și un efort comun din partea mai multor orașe. Este important să avem o perspectivă europeană asupra acestui subiect, nu doar una timișoreană.” 

Referindu-se la ceea ce poate face, în calitate de europarlamentar al Alianței USR PLUS și membru al Comisiei CULT pentru proiectul Timișoara – Capitală Culturală Europeană, Vlad Botoș a apreciat că este important să fie găsite modalități de aducere a culturii în atenția autorităților și să fie identificate oportunități de finanțare, inclusiv din fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană. În context, Botoș a informat că săptămâna viitoare se va vota în Parlamentul European planul de revenire.

„Timișoara Capitală Culturală Europeană este un proiect important nu doar pentru Timișoara și pentru județul Timiș, ci și pentru regiunea noastră și toată România. Este un proiect la care țin ca român și ca european (…) Cultura trebuie tratată în același mod în care este tratată o industrie când este vorba despre susținerea ei în aceste vremuri de criză.”

Europarlamentarul Vlad Botoș a informat și că recent a fost prezentat în Parlamentul European un raport asupra modului în care pandemia a afectat domeniul cultural și domeniile creative, în general, și un pachet de măsuri de ajutorare. Evocând discuțiile care au loc în acest moment la Comisie și la Parlamentul European despre eventualele posibilități de amânare cauzate de pandemie, Botoș a precizat: „Actualele Capitale Culturale Europene (Rijeka și Galway) ar putea avea o prelungire până în februarie – martie anul viitor, urmând ca viitoarele Capitale Culturale Europene (Timișoara, Novisad, Eleusis) să aibă, la rândul lor, un an plin. (…) Un program de genul acesta atrage foarte mulți turiști, așa că indicat este să avem un an plin. La nivel european se are în vedere amânarea. Trebuie să vedem ce e mai bine pentru Timișoara: o amânare de doar câteva luni sau o amânare până în 2022 sau chiar 2023. Nu am făcut până acum niciun demers pentru a solicita o amânare, am vrut să discut mai întâi cu reprezentanții domeniului cultural, iar dacă dumneavoastră apreciați că ar fi bine ca acest proces să sufere o amânare, atunci voi susține această propunere”.

La rândul său, deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților, a apreciat că este important să avem, la Timișoara, un eveniment funcțional:  „Pe lângă actul cultural în sine, într-un astfel de context  se dezvoltă un sistem economic ce ține de industrii auxiliare, transport, construcție, HORECA, toate dezvoltate cu aportul culturii. (…) Cred că ar trebui gândită o perspectivă de intercalare a evenimentelor. O Capitală Culturală Europeană digitală nu funcționează, pentru că într-un astfel de context trebuie descoperită moștenirea culturală comună prin interacțiune. (…) Mai degrabă amânăm decât să transformăm acest eveniment într-unul online, care ar avea un impact minim spre deloc. Ar trebui să gândim în modul cel mai creativ măsuri de dezghețare treptată a acestei perioade de inactivitate”.

Potrivit opiniei deputatului USR membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților este nevoie cât mai grabnic ca Guvernul să desemneze un secretar de stat din cadrul Ministerului Culturii care să aibă ca responsabilitate gestionarea proiectului Capitală Culturală Europeană. Acesta și-a asumat ca în cadrul întâlnirii pe care o va avea la începutul săptămânii viitoare cu ministrul Culturii să facă demersuri pentru desemnarea unui secretar de stat cu aceste responsabilități și pentru alocarea de fonduri de la guvern pentru proiect.

Potrivit aprecierii participanților la masa rotundă, orice decizie care va fi luată în legătură cu amânarea sau decalarea proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană ar trebui să plece de la o punere laolaltă a tuturor decidenților de la nivel local și național și consultarea tuturor actorilor implicați, în vederea identificării unei voci comune.

„Marea majoritate a participanților la această masă rotundă a fost pentru o amânare și mi se pare un argument destul de puternic. Pur și simplu nu știm care vor fi restricțiile pe termen mediu și lung și cum va trebui să ne obișnuim să trăim cu acest virus. E nevoie de predictibilitate. Nu mi se pare corect să fim forțați să facem un program care să fie timp de un an întreg doar provizoriu.”, a conchis Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara.

Dominic Fritz: Administrația noastră își va asuma un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate în Timișoara

Dominic Fritz: Administrația noastră își va asuma un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate în Timișoara

S-a întâmplat ceva tare ciudat. Sunt de acord cu Nicolae Robu. Cel puțin parțial. Să vă povestesc.

Primarul a făcut o postare pe Facebook – una din astea lungi, cu multă autocompătimire și atacuri la adresa celor care susțin că ”pătrățeliada” lui cu trotuarele din centru a fost făcută fără avizele necesare (hateri! frustrați!). Aici, evident, nu sunt de acord cu el, pentru că cred că regulile trebuie respectate chiar și atunci când nu-ți convine, dar asta e altă poveste (oricum nu e ceva nou că definiția de ”ultracorect” e foarte variabilă pentru el).

Mai mult mi-a atras atenția sfârșitul postării sale, unde s-a plâns de cartierele noi din Timișoara, pe care le-a descris în felul următor: „străzi înguste pe care are loc o simplă bandă auto, nimic în plus, nu tu dublu sens auto, nu tu locuri de staționare mașini pe ambele părți, nu tu piste de biciclete pe ambele părți, nu tu aliniamente de copaci cu fâșie verde pe ambele părți, nu tu trotuare pe ambele părți (…) E jale mare!”.

Putea să fie o descriere dată chiar de mine sau de cetățenii cu care am mers la pas prin cartierele respective în ultimele luni. Deci… sunt de acord cu el! Consens transpartinic!

Dar acum intervine ceva și mai ciudat. Bizar chiar. În analiza primarului, de vină pentru această jale sunt… „arhitecți proiectanți și aprobatori”. Primarul, cică, are „cerințe”, cu el nu se poate „negocia”, dar cumva cerințele lui nenegociabile nu convin dezvoltatorilor (deci se înțelege că nu sunt băgate în seamă).

Nicolae Robu despre urbanism, arhitecți și dezvoltări imobiliare
Ultima parte a declarației dlui. Robu

Când am citit aceste rânduri, a trebuit repede să beau un pahar cu apă ca să-mi revin. Chiar e posibil ca dezvoltarea haotică a Timișoarei, mai ales la periferie, să se datoreze faptului că primarul nu înțelege cum funcționează dezvoltarea urbană și care este rolul administrației? El chiar nu înțelege că „aprobatorii” stau în propria-i Primărie? Că absolut toate documentațiile și planurile urbanistice zonale sunt votate în Consiliul Local, unde el deține o majoritate?!

Realitatea dură: Direcția de Urbanism din Primăria Timișoara e frumoasa adormită. Postul de arhitect șef e vacant și nu se organizează concurs. Noul Plan Urbanistic General e în lucru de 10 ani, deci ne bazăm pe un PUG elaborat acum aproape 2 decenii. Nu există nici viziune, nici înțelegere a instrumentelor legale disponibile, nici voința de implicare a comunității locale și a specialiștilor pentru a găsi un consens despre cum vrem să dezvoltăm aceste cartiere.

Efectiv, administrația timișoreană este absentă total ca principal moderator și decident în domeniul dezvoltării urbane. Doar un exemplu: Dacă vrem străzi mai late, am putea, dacă tot nu avem PUG actualizat, să decidem asta printr-o Hotărâre a Consiliului Local. Dar există doar o dispoziție de primar care nu are efecte normative legale. Praf în ochi.

Situația tristă din cartierele noi de care se plânge primarul a fost deci creată cu complicitatea totală a Primăriei și a Consiliului Local. În materie de dezvoltare urbană, Nicolae Robu e ca bucătarul de la McDonald’s care e șocat că clienții comandă doar fast food.

Eu voi schimba meniul. Vom profesionaliza Primăria în domeniul urbanismului, vom lua în serios implicarea cetățenilor și profesioniștilor în procesul de planificare și avizare, vom face lobby pentru finalizarea PUG-ului, vom face masterplanuri dedicate pe cartiere, și ne vom asuma ca administrație un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate.

Sursa imagine: La pas prin cartier, str. Grigore Alexandrescu, octombrie 2019