Autobuzele și troleibuzele din Timișoara, de pe nouă linii nu vor mai rămâne prinse în coloanele de mașini de pe bulevardul Take Ionescu. Aproximativ 8.000 de pasageri își vor scurta durata călătoriei, iar autoturismele vor circula tot pe două benzi pe sens.
Pentru a reduce timpii de așteptare la semafor și, în final, ai călătoriei cu mijloacele de transport în comun, vor fi înființate benzi de preselecție și semaforizare prioritară în intersecțiile:
B-dul Take Ionescu – P-ța I.I. C. Brătianu
B-dul Take Ionescu – A. Popovici
B-dul Take Ionescu – N. Filipescu
B-dul Take Ionescu – D. Gusti
B-dul Take Ionescu – P-ța Badea Cârțan
Acum, mașinile și mijloacele de transport în comun se înghesuie pe aceleași benzi, iar la orele de vârf, autobuzele reușesc să treacă de intersecții abia după două-trei reprize de roșu la semafor. Vom înființa aceste benzi speciale de preselecție și vom avea semafoare cu prioritate, ceea ce înseamnă că autobuzele vor ocoli coloana și vor pleca de la semafor cu câteva secunde înaintea mașinilor, care își vor păstra cele două benzi. Avem avizul Comisiei de Circulație și îl așteptăm pe cel de la Poliția Rutieră, după care vom începe amenajarea, în această toamnă.
Analizăm și alte zone în care se poate interveni astfel încât mașinile să își păstreze benzile, iar autobuzele să nu mai rămână blocate în coloane. Avem deja în lucru proiectul Magistrala Verde, cu benzi dedicate transportului în comun pe Calea Șagului.
În prezent, pe tronsonul Punctele Cardinale – Take Ionescu – Piața Badea Cârțan – Simion Bărnuțiu – Piața V. Economu circulă autobuzele și troleibuzele 11, 17, E4, E4B, M27, M30, M35, M11 și S13, cu un total de 265 ture/ zi și aproximativ 8.000 de călători/zi.
Proiectul de amenajare a benzilor speciale de preselecție pentru mijloacele de transport în comun implică mutarea trecerii de pietoni de la intersecția cu str. Popovici, precum și desființarea a 50 de locuri de parcare: 32 pe latura nordică, între str. Popovici și Punctele Cardinale; 16 pe latura nordică, între str. Filipescu și str. Popovici; și 2 pe latura sudică, pentru mutarea trecerii de pietoni.
Am început amenajarea unei noi piste de biciclete, care va lega bulevardul Pârvan de str. Eneas. Facem un nou culoar de mobilitate care leagă zona universitară a Timișoarei de partea de sud a orașului, până pe Calea Martirilor (Girocului).
Asigurăm condiții decente pentru bicicliști și pietoni: reparăm străzile de pe noul traseul, ridicăm intersecții și treceri de pietoni, introducem pistă dublă pe carosabil cu delimitatoare de siguranță.
Ca la orice lucrare, am început prin schimbarea bordurilor, unde ne asigurăm că fiecare trecere este la nivel, iar persoanele cu mobilitate redusă nu au dificultăți când trec strada. Noua pistă se întinde pe 1,2km, de-a lungul a 4 străzi: Traian Lalescu, Dr. Aurelian Cândea, Martir Sorinel Leia și Cosminului.
Aceleași măsuri sunt deja vizibile pe bulevardul Eroilor, unde am reparat și retrasat pista de biciclete. În două puncte am ridicat trecerea de pietoni și de bicicliști, pentru a spori siguranța. În intersecțiile rămase, vom aduce bordura la nivel cu pista. Reparația de pe Eroilor face parte din Bugetul Participativ 2022 și s-a realizat în urma discuțiilor cu inițiatorul și membri din comunitatea locală de bicicliști.
Pregătim împreună cu timișorenii regenerarea urbană al celui de-al treilea centru istoric al Timișoarei: zona Mocioni/Küttel până la Piața Maria.
Piața Mocioni, Piața Maria și 11 străzi adiacente zonei devin un spațiu unitar, gândit pentru oameni: cu spații verzi și zone de agrement, unde cei din cartier se pot relaxa și copiii se simt în siguranță. Creștem spațiul verde, punem preț pe accesibilitatea tuturor și introducem un amfiteatru pentru activarea zonei. Facem loc pietonilor, bicicliștilor și transportului public.
Este un proiect ambițios și înaintăm cu el spre implementare împreună cu cei din comunitate. Vă mulțumesc pentru propunerile și energia voastră din ultima lună cât proiectul s-a aflat în consultare publică. Am primit multe propuneri care au fost incluse în proiect.
Îi mulțumesc colegului meu, viceprimarul Ruben Lațcău, care a prezentat și dezbătut public viziunea noastră pentru zonă, precum și echipei noastre din Primărie pentru munca depusă. Facem din Iosefin un cartier vibrant și punem în valoare istoria Timișoarei și bogatul nostru patrimoniu arhitectural.
Astăzi se încheie oficial procesul de consultare publică pe proiect, iar la începutul săptămânii viitoare, colegii mei vor actualiza documentele de pe platforma digitală a Primăriei. Detaliile acestui proces participativ le găsiți aici.
Inelul 4 este cheia fluidizării traficului din Timișoara, împreună cu realizarea centurii, lucrare aflată în sarcina Ministerului Transportului.
Pentru inelul 4 est, tronson cuprins între Calea Buziașului și Bega, am finalizat studiul de fezabilitate și el a fost aprobat în Consiliului Local.
Este o investiție care răspunde nevoilor moderne de mobilitate urbană. Cei 7 km de drum au trotuare late pentru pietoni, piste pentru bicicliști despărțite de carosabil de cordoane verzi și 4 benzi pentru preluarea traficului din periurban.
Inelul 4 este un proiect strategic pentru Timișoara și întreaga zonă metropolitană. Doar tronsonul AEM-Bega costă 190 de milioane de lei. Din păcate nu putem să obținem fonduri europene pentru această lucrare pentru că Uniunea Europeană nu mai finanțează infrastructură rutieră în interiorul orașelor. Cât putem vom suporta din bugetul local și în paralel căutăm neobosit surse de finanțare naționale.
În tot acest timp nu am stat, ci am finalizat lucrări care completează inelul 4 est. Am finalizat șantierul de pe Prezan-Venus, precum și extinderea și modernizarea Căii Buziașului. Avansăm cu lucrarea pe Stan Vidrighin și o finalizăm în 2024. Inelul 4 nord, segmentul Măcin-Constructorilor-Imbroane, e de ceva vreme gata, o lucrare apreciată atât de locuitorii din zonă, cât și de cei din Dumbrăvița.
În latura vestică a Timișoarei, lucrăm la Pasajul Solventul, am avansat în partea de proiectare la Podul Solventul și am contractat serviciile de proiectare pentru continuarea străzii Gării, respectiv Noua Radială Vest.
La începutul acestui an am setat în bugetul de reparații aproximativ 50 milioane și vă pot da câteva exemple de lucrări care poate altfel ar trece nevăzute.
Strada Budai Deleanu + Strada Banatului
Am finalizat recent reparațiile la secțiunea de drum care face legatura dintre Calea Șagului (sensul giratoriu – Piața Iuliu Maniu) cu Bulevardul Dâmbovița.
Porțiunea de drum este de aproximativ un kilometru.
Noaptea trecută au muncit echipele de marcare și mai urmează miercuri și joi între orele 19:00 – 05:00.
Marcajele sunt pentru treceri de pietoni, stații de bus, parcări și prima pistă de biciclete pe carosabil, marcată corespunzător de 1.5m lățime, inclusiv cu bandă tampon.
Aceste piste se vor corela și cu un viitor proiect pe toată Calea Șagului.
Am trecut astăzi să văd lucrările cu propriii ochi și am constatat că există deja persoane care au parcat pe noile piste. E normal la început, dar vom remedia această situație.
Odată finalizată marcarea, pistele de bicicletă vor fi semnalizate cu verde pentru ca șoferii de autovehicule să știe că nu pot parca pe ele și echipele de poliție vor da sancțiunile corespunzătoare dacă se mai întâmplă acest lucru.
Despre trotuare:
În acest moment au loc reparații pe C. D. Loga, Mihai Eminescu și toate străzile adiacente.
Lucrările vor fi finalizate până la începerea școlii ca să îi poată primi la timp pe elevi.
Avem lucrări în curs și în zona 700 (pe Brediceanu) și vom vedea o schimbare la carosabil și la bordurile din piață.
După finalizarea celor de pe C. D. Loga vom începe și cu trotuarele de pe Bulevardul Revoluției.
Știu că turnarea de asfalt nu e soluția optimă pentru trotuare, dar pe viitoarele proiecte vom putea veni cu soluții mult mai moderne și europene.
🚋 Pe 8 iulie, acum 151 de ani, primul tramvai tras de cai a început să circule în Timișoara.
Am fost un oraș al inovației în materie de transport și așa trebuie să rămânem. Planul nostru va îmbunătăți felul în care circulăm în Timișoara, indiferent dacă folosim o mașină, o bicicletă, transportul în comun sau dacă mergem pe jos.
Nicolae Robu spune că trăim în epoca automobilului. Eu susțin că trăim în epoca libertății, în care fiecare cetățean trebuie să poată să aleagă cum se deplasează, în care mașina personală devine o alegere, nu o necesitate.
El dezvoltă orașul în jurul mașinilor. Eu pun în centru timișoreanul care trebuie să se miște cât mai rapid, confortabil și sigur prin oraș. Singura, singura soluție pentru a reduce traficul auto este să creăm alternative mai bune. Nu înseamnă că suntem împotriva mașinilor. E foarte important să înțelegem. Pietonii, bicicliștii și oamenii care merg cu transportul în comun nu sunt dușmanii șoferilor, ci aliații lor cei mai buni, pentru că, alegând să nu meargă cu mașina, ne scapă pe noi toți de poluare și aglomerație.
Asta este principiul de bază pentru planul nostru: nu vrem să dezbinăm, așa cum administrația Robu a făcut-o, trătând anumiți participanți din trafic preferențial, ci vrem să unim. La propriu.
Planul nostru este axat pe trei obiective mari: 🚲 Un oraș pentru pietoni și utilizatori de biciclete. Reducem numărul accidentelor fatale în oraș la 0. 🚌 Transportul în comun, extins, modernizat și accesibil. Până în 2030, 40% din călătorii să fie făcute cu transportul în comun. 🚗 Infrastructură rutieră și soluții de trafic pentru mașini.
Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara
Timișorenii sunt nemulțumiți de transportul în comun, care nu asigură conectivitatea și rapiditatea firești în orice oraș european în anul 2020. Mai ales că, după cum veți vedea, subvenționăm masiv transportul public, baza fiind cifrele umflate de la STPT. De ani de zile, Nicolae Robu nu face decât să gestioneze decăderea transportului în comun din Timișoara. Acum e momentul să-l reinventăm!
Ca să schimbăm direcția, trebuie să înțelegem însă gravitatea situației: transportul în comun din Timișoara este la pământ. Față de 2012, în 2019: 🚌 Parcul auto a scăzut de la 256 la 228 mijloace de transport. 🚋 S-au eliminat mijloace de transport cu capacitate mare (tramvaie cu 2 vagoane) și s-au adăugat mijloace de transport cu capacitate mică (travaie cu un vagon, minibusuri). 🚎 Numărul de km parcurși pe traseu au scăzut de la 8,1 milioane la 6,3 milioane. ⏰ Timpul de așteptare a crescut.
Rapoartele oficiale conțin date aberante care ne duc cu gândul că obiectivul societății publice de transport nu este să dezvolte servicii de calitate ci să mărească sumele decontate direct de la administrația publică locală. Am descoperit următoarele ciudățenii: 🚋 Un tramvai aflat toată ziua pe traseu în 2012 realiza 3.000 de călătorii/zi, iar acum face 12.000 (deși lungimea medie a tramvaielor a scăzut la jumătate, trecând de la tramvaiele cu două vagoane la Armonia, cu un singur vagon). 🚌 Un autobuz a trecut de la 1700 de călătorii/zi, la 3550 de călătorii/zi, deși în ultimii ani au fost cumparate doar minibusuri cu 20-25 de locuri.
Drept dovadă suplimentară că STPT raportează pentru decontări: numărul de bilete individuale vândute direct către populație a scăzut de la 8 milioane/an la 4,5 milioane/an între 2012 și 2019 și asta deși au apărut diverse metode care facilitează o plată rapidă, fără a fi nevoit să mergi la chioșc.
În 2018/19, Primăria a plătit 90 milioane lei subvenții de călătorii pentru pensionarii, studenții sau elevii ce au călătorii subvenționate. Asta înseamnă 100 de mii de călătorii subvenționate în fiecare zi❗️
Cifrele aceastea ne arată modul falimentar și corupt în care această societate este condusă. Toate acest lucruri ne fac să avem azi un sistem de transport falimentar, cu angajații nemulțumiți și care este parazitat de cumetriile și pilele de la partid.
Vrem să aducem lumină și în societatea de transport în comun. Să o curățăm de cumetriile și parazitarea politică în care este acum și să o transformăm într-o societate profitabilă, care oferă servicii de calitate, performante și predictibile. Pentru a face acet lucru, avem nevoie să regândim rolul transportului în comun în Timișoara.
Obiectivul nostru: 40% din călătorii zilnice să fie făcute cu transportul în comun.
Nu vom tăia din fondurile pt transportul în comun, dar vom opri decontările fanteziste și vom orienta banii spre investiții.
Starea de urgență nu va mai fi prelungită după 15 mai și din această dată va începe relaxarea măsurilor de izolare. Orașul în care ne întoarcem nu poate fi același pe care l-am lăsat acum două luni: înghesuit, poluat și murdar. Administrația locală poate folosi următoarele luni de zile pentru a lua măsuri prin care să transforme Timișoara într-un oraș sigur, aerisit și plăcut.
Propunem un set de măsuri relativ rapide și ieftine, care să ușureze viața și să facă deplasarea sigură pentru fiecare participant la trafic. Prin care Timișoara să facă mici pași înspre a deveni un oraș pentru oameni.
✅ Pietonii au nevoie de lărgirea temporară a unor trotuare. Ei sunt cei mai vulnerabili în situația actuală și nu e acceptabil să meargă înghesuiți pe un trotuar de un metru. Deci, acolo unde abia avem loc să trecem unul de celălalt (un exemplu ar fi pe Aleea Ripensia), o bandă auto să fie dedicată pietonilor sau bicicletelor, în funcție de specificul zonei.
Trotuar pe Aleea Ripensia
O altă problemă e așteptatul îndelung la unele semafoare, ceea ce creează aglomerație la acele treceri. Soluția firească și umană e reducerea timpilor de așteptare pentru pietoni la aceste semafoare și (dacă există) scoaterea butonului pe care ei trebuie să-l apese.
Pentru a ușura viața oamenilor, ar trebui eliminate trecerile de pietoni în U (traversezi de trei ori, ca sa treci de fapt o stradă – vezi exemplul de mai jos de pe Str. Cluj).
Trecere de pietoni în U pe Strada Cluj
Unele trotuare sunt sufocate de mașinile parcate, deci eliminarea parcării pe trotuarele blocate azi de mașini trebuie să fie o altă prioritate a administrației (vezi mai jos cum e pe Calea Aradului).
Mașini parcate pe Calea Aradului
✅ Mersul pe bicicleta e remediul găsit de multe orașe europene pentru a realiza distanțarea socială. Fiecare biciclist înseamnă o mașină mai puțin în trafic sau un călător în minus în mijloacele de transport. Bicicleta e răspunsul rapid, ieftin și curat de deplasare într-un oraș de talia Timișoarei.
Acolo unde nu există piste și e o evidentă nevoie, se poate încerca extinderea rețelei prin marcarea pistelor pe șosea. Pe arterele unde acest lucru implică un proiect mai complex, modificarea se poate face cu caracter temporar, până la finalizarea unor eventuale studii de modificare structurală.
Unde pistele actuale sunt pe trotuar (cum ar fi pe Str. Popa Șapcă), trebuie urgent să studiem cum le putem muta pe șosea. Fără shared-space între bicicliști și pietoni. Trotuarul să fie trotuar, pistele de bicicletă piste de bicicletă.
✅ Multe companii au conștientizat în aceste două luni că munca de acasă e cel puțin la fel de productivă. Deci, cum pericolul nu a trecut, considerăm că e important ca angajații să lucreze în continuare de acasă. Atât la privat, dar chiar și la unele instituții de stat. Unde nu e posibil, propunem un program de lucru flexibil – de exemplu, o parte a angajaților să lucrează între 8 și 16-17, o alta între 10 și 18-19.
Rolul autorităților locale e aici de mediator: primăria să contacteze marii angajatori din oraș și restul instituțiilor de stat și să conceapă împreună un orar pentru defalcarea programului de lucru. Acest decalaj ar avea un efect foarte puternic în eliminarea densității de călători și ar reduce presiunea pe orele de vârf.
✅ O parte dintre timișoreni depind în continuare de transportul în comun. Oamenii care îl aleg trebuie să simtă că fac o alegere sigură.
Cel mai important obiectiv este evitarea cu orice preț a aglomerației. Așadar, Societatea de Transport Public Timișoara trebuie să crească frecvenței garniturilor, o măsură cu impact clar pentru sănătatea oamenilor.
În plus, ar trebui creat un flux de îmbarcare/debarcare sau servirea unui singur vehicul în stație (dacă ajung 2 autobuze/tramvaie/troleibuze în același timp în stație, al doilea va aștepta cu ușile închise eliberarea stației).
✅ Unele spații publice vor rămâne închise o perioadă (mall-uri) sau nu vor mai fi atrăgătoare pentru oameni o vreme (teatre, cinematografe). Lumea are însă nevoie de locuri de întâlnire, deci cum ar fi să închidem unele străzi din cartiere traficului auto și să le redăm oamenilor? Străzile ar fi astfel transformate în locuri unde copiii fac mișcare, adulții se plimbă sau poate chiar se amenajează acolo terase. Statul în aer liber ajută sănătatea și virusul se răspândește mult mai greu decât în spațiile închise. Haideți să înlocuim mersul la mall, cu mișcarea pe străzi liniștite și sigure, ferite de mașini. În Vilnius, capitala Lituaniei, deja se întâmplă acest lucru.
B-dul Take Ionescu – P-ța I.I. C. Brătianu
