O nouă pistă de biciclete în cartierul Elisabetin va lega bulevardul Pârvan de strada Eneas

O nouă pistă de biciclete în cartierul Elisabetin va lega bulevardul Pârvan de strada Eneas

Am început amenajarea unei noi piste de biciclete, care va lega bulevardul Pârvan de str. Eneas. Facem un nou culoar de mobilitate care leagă zona universitară a Timișoarei de partea de sud a orașului, până pe Calea Martirilor (Girocului).

Asigurăm condiții decente pentru bicicliști și pietoni: reparăm străzile de pe noul traseul, ridicăm intersecții și treceri de pietoni, introducem pistă dublă pe carosabil cu delimitatoare de siguranță.

Ca la orice lucrare, am început prin schimbarea bordurilor, unde ne asigurăm că fiecare trecere este la nivel, iar persoanele cu mobilitate redusă nu au dificultăți când trec strada. Noua pistă se întinde pe 1,2km, de-a lungul a 4 străzi: Traian Lalescu, Dr. Aurelian Cândea, Martir Sorinel Leia și Cosminului.


Aceleași măsuri sunt deja vizibile pe bulevardul Eroilor, unde am reparat și retrasat pista de biciclete. În două puncte am ridicat trecerea de pietoni și de bicicliști, pentru a spori siguranța. În intersecțiile rămase, vom aduce bordura la nivel cu pista. Reparația de pe Eroilor face parte din Bugetul Participativ 2022 și s-a realizat în urma discuțiilor cu inițiatorul și membri din comunitatea locală de bicicliști.

Am aprobat studiul de fezabilitate pentru inelul 4 est – între Calea Buziașului și canalul Bega

Am aprobat studiul de fezabilitate pentru inelul 4 est – între Calea Buziașului și canalul Bega

Inelul 4 este cheia fluidizării traficului din Timișoara, împreună cu realizarea centurii, lucrare aflată în sarcina Ministerului Transportului.

Pentru inelul 4 est, tronson cuprins între Calea Buziașului și Bega, am finalizat studiul de fezabilitate și el a fost aprobat în Consiliului Local.

Este o investiție care răspunde nevoilor moderne de mobilitate urbană. Cei 7 km de drum au trotuare late pentru pietoni, piste pentru bicicliști despărțite de carosabil de cordoane verzi și 4 benzi pentru preluarea traficului din periurban.

Inelul 4 est - între Calea Buziașului și canalul Bega

Inelul 4 este un proiect strategic pentru Timișoara și întreaga zonă metropolitană. Doar tronsonul AEM-Bega costă 190 de milioane de lei. Din păcate nu putem să obținem fonduri europene pentru această lucrare pentru că Uniunea Europeană nu mai finanțează infrastructură rutieră în interiorul orașelor. Cât putem vom suporta din bugetul local și în paralel căutăm neobosit surse de finanțare naționale.

În tot acest timp nu am stat, ci am finalizat lucrări care completează inelul 4 est. Am finalizat șantierul de pe Prezan-Venus, precum și extinderea și modernizarea Căii Buziașului. Avansăm cu lucrarea pe Stan Vidrighin și o finalizăm în 2024. Inelul 4 nord, segmentul Măcin-Constructorilor-Imbroane, e de ceva vreme gata, o lucrare apreciată atât de locuitorii din zonă, cât și de cei din Dumbrăvița.

În latura vestică a Timișoarei, lucrăm la Pasajul Solventul, am avansat în partea de proiectare la Podul Solventul și am contractat serviciile de proiectare pentru continuarea străzii Gării, respectiv Noua Radială Vest.

Ruben Lațcău,viceprimarul Timișoarei: Prima pistă de biciclete corespunzătoare de pe carosabil pe străzile Budai-Deleanu și Banatului

Ruben Lațcău,viceprimarul Timișoarei: Prima pistă de biciclete corespunzătoare de pe carosabil pe străzile Budai-Deleanu și Banatului

Reparăm străzi. Reparăm trotuare. Facem piste de bicicletă.

Pe lângă noile investiții în infrastructură, avem constant lucrări de reparații și mentenanță.

La începutul acestui an am setat în bugetul de reparații aproximativ 50 milioane și vă pot da câteva exemple de lucrări care poate altfel ar trece nevăzute.

Strada Budai Deleanu + Strada Banatului

📍 Am finalizat recent reparațiile la secțiunea de drum care face legatura dintre Calea Șagului (sensul giratoriu – Piața Iuliu Maniu) cu Bulevardul Dâmbovița.

📍 Porțiunea de drum este de aproximativ un kilometru.

📍 Noaptea trecută au muncit echipele de marcare și mai urmează miercuri și joi între orele 19:00 – 05:00.

📍 Marcajele sunt pentru treceri de pietoni, stații de bus, parcări și prima pistă de biciclete pe carosabil, marcată corespunzător de 1.5m lățime, inclusiv cu bandă tampon.

📍Aceste piste se vor corela și cu un viitor proiect pe toată Calea Șagului.

Am trecut astăzi să văd lucrările cu propriii ochi și am constatat că există deja persoane care au parcat pe noile piste. E normal la început, dar vom remedia această situație.

Odată finalizată marcarea, pistele de bicicletă vor fi semnalizate cu verde pentru ca șoferii de autovehicule să știe că nu pot parca pe ele și echipele de poliție vor da sancțiunile corespunzătoare dacă se mai întâmplă acest lucru.

Despre trotuare:

📍 În acest moment au loc reparații pe C. D. Loga, Mihai Eminescu și toate străzile adiacente.

📍 Lucrările vor fi finalizate până la începerea școlii ca să îi poată primi la timp pe elevi.

📍 Avem lucrări în curs și în zona 700 (pe Brediceanu) și vom vedea o schimbare la carosabil și la bordurile din piață.

📍 După finalizarea celor de pe C. D. Loga vom începe și cu trotuarele de pe Bulevardul Revoluției.

Știu că turnarea de asfalt nu e soluția optimă pentru trotuare, dar pe viitoarele proiecte vom putea veni cu soluții mult mai moderne și europene.

Timișoara, orașul care unește oamenii. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru mobilitatea urbană din Timișoara

Timișoara, orașul care unește oamenii. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru mobilitatea urbană din Timișoara

🚋 Pe 8 iulie, acum 151 de ani, primul tramvai tras de cai a început să circule în Timișoara.

Am fost un oraș al inovației în materie de transport și așa trebuie să rămânem. Planul nostru va îmbunătăți felul în care circulăm în Timișoara, indiferent dacă folosim o mașină, o bicicletă, transportul în comun sau dacă mergem pe jos.

Nicolae Robu spune că trăim în epoca automobilului. Eu susțin că trăim în epoca libertății, în care fiecare cetățean trebuie să poată să aleagă cum se deplasează, în care mașina personală devine o alegere, nu o necesitate.

El dezvoltă orașul în jurul mașinilor. Eu pun în centru timișoreanul care trebuie să se miște cât mai rapid, confortabil și sigur prin oraș.
Singura, singura soluție pentru a reduce traficul auto este să creăm alternative mai bune. Nu înseamnă că suntem împotriva mașinilor. E foarte important să înțelegem. Pietonii, bicicliștii și oamenii care merg cu transportul în comun nu sunt dușmanii șoferilor, ci aliații lor cei mai buni, pentru că, alegând să nu meargă cu mașina, ne scapă pe noi toți de poluare și aglomerație.

Asta este principiul de bază pentru planul nostru: nu vrem să dezbinăm, așa cum administrația Robu a făcut-o, trătând anumiți participanți din trafic preferențial, ci vrem să unim. La propriu.

Planul nostru este axat pe trei obiective mari:
🚲 Un oraș pentru pietoni și utilizatori de biciclete. Reducem numărul accidentelor fatale în oraș la 0.
🚌 Transportul în comun, extins, modernizat și accesibil. Până în 2030, 40% din călătorii să fie făcute cu transportul în comun.
🚗 Infrastructură rutieră și soluții de trafic pentru mașini.

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

8 ani de imobilitate cu Nicolae Robu. Analiza transportului public din Timișoara.

8 ani de imobilitate cu Nicolae Robu. Analiza transportului public din Timișoara.

Timișorenii sunt nemulțumiți de transportul în comun, care nu asigură conectivitatea și rapiditatea firești în orice oraș european în anul 2020. Mai ales că, după cum veți vedea, subvenționăm masiv transportul public, baza fiind cifrele umflate de la STPT. De ani de zile, Nicolae Robu nu face decât să gestioneze decăderea transportului în comun din Timișoara. Acum e momentul să-l reinventăm!

Ca să schimbăm direcția, trebuie să înțelegem însă gravitatea situației: transportul în comun din Timișoara este la pământ. Față de 2012, în 2019:
🚌 Parcul auto a scăzut de la 256 la 228 mijloace de transport.
🚋 S-au eliminat mijloace de transport cu capacitate mare (tramvaie cu 2 vagoane) și s-au adăugat mijloace de transport cu capacitate mică (travaie cu un vagon, minibusuri).
🚎 Numărul de km parcurși pe traseu au scăzut de la 8,1 milioane la 6,3 milioane.
Timpul de așteptare a crescut.

Rapoartele oficiale conțin date aberante care ne duc cu gândul că obiectivul societății publice de transport nu este să dezvolte servicii de calitate ci să mărească sumele decontate direct de la administrația publică locală. Am descoperit următoarele ciudățenii:
🚋 Un tramvai aflat toată ziua pe traseu în 2012 realiza 3.000 de călătorii/zi, iar acum face 12.000 (deși lungimea medie a tramvaielor a scăzut la jumătate, trecând de la tramvaiele cu două vagoane la Armonia, cu un singur vagon).
🚌 Un autobuz a trecut de la 1700 de călătorii/zi, la 3550 de călătorii/zi, deși în ultimii ani au fost cumparate doar minibusuri cu 20-25 de locuri.

Drept dovadă suplimentară că STPT raportează pentru decontări: numărul de bilete individuale vândute direct către populație a scăzut de la 8 milioane/an la 4,5 milioane/an între 2012 și 2019 și asta deși au apărut diverse metode care facilitează o plată rapidă, fără a fi nevoit să mergi la chioșc.

În 2018/19, Primăria a plătit 90 milioane lei subvenții de călătorii pentru pensionarii, studenții sau elevii ce au călătorii subvenționate. Asta înseamnă 100 de mii de călătorii subvenționate în fiecare zi❗️

Cifrele aceastea ne arată modul falimentar și corupt în care această societate este condusă. Toate acest lucruri ne fac să avem azi un sistem de transport falimentar, cu angajații nemulțumiți și care este parazitat de cumetriile și pilele de la partid.

STPT a devenit un bar cu auto-servire.

Vrem să aducem lumină și în societatea de transport în comun. Să o curățăm de cumetriile și parazitarea politică în care este acum și să o transformăm într-o societate profitabilă, care oferă servicii de calitate, performante și predictibile. Pentru a face acet lucru, avem nevoie să regândim rolul transportului în comun în Timișoara.

Obiectivul nostru: 40% din călătorii zilnice să fie făcute cu transportul în comun.

Nu vom tăia din fondurile pt transportul în comun, dar vom opri decontările fanteziste și vom orienta banii spre investiții.

Cum putem schimba mobilitatea în Timișoara după pandemia de Covid-19

Cum putem schimba mobilitatea în Timișoara după pandemia de Covid-19

Starea de urgență nu va mai fi prelungită după 15 mai și din această dată va începe relaxarea măsurilor de izolare. Orașul în care ne întoarcem nu poate fi același pe care l-am lăsat acum două luni: înghesuit, poluat și murdar. Administrația locală poate folosi următoarele luni de zile pentru a lua măsuri prin care să transforme Timișoara într-un oraș sigur, aerisit și plăcut

Propunem un set de măsuri relativ rapide și ieftine, care să ușureze viața și să facă deplasarea sigură pentru fiecare participant la trafic. Prin care Timișoara să facă mici pași înspre a deveni un oraș pentru oameni.

✅ Pietonii au nevoie de lărgirea temporară a unor trotuare. Ei sunt cei mai vulnerabili în situația actuală și nu e acceptabil să meargă înghesuiți pe un trotuar de un metru. Deci, acolo unde abia avem loc să trecem unul de celălalt (un exemplu ar fi pe Aleea Ripensia), o bandă auto să fie dedicată pietonilor sau bicicletelor, în funcție de specificul zonei.

Timișoara - lărgirea unor trotuare
Trotuar pe Aleea Ripensia

O altă problemă e așteptatul îndelung la unele semafoare, ceea ce creează aglomerație la acele treceri. Soluția firească și umană e reducerea timpilor de așteptare pentru pietoni la aceste semafoare și (dacă există) scoaterea butonului pe care ei trebuie să-l apese. 

Pentru a ușura viața oamenilor, ar trebui eliminate trecerile de pietoni în U (traversezi de trei ori, ca sa treci de fapt o stradă – vezi exemplul de mai jos de pe Str. Cluj).

Timișoara - trecere de pietoni în U strada Cluj
Trecere de pietoni în U pe Strada Cluj

Unele trotuare sunt sufocate de mașinile parcate, deci eliminarea parcării pe trotuarele blocate azi de mașini trebuie să fie o altă prioritate a administrației (vezi mai jos cum e pe Calea Aradului).

Timișoara- Calea Aradului
Mașini parcate pe Calea Aradului

✅ Mersul pe bicicleta e remediul găsit de multe orașe europene pentru a realiza distanțarea socială. Fiecare biciclist înseamnă o mașină mai puțin în trafic sau un călător în minus în mijloacele de transport. Bicicleta e răspunsul rapid, ieftin și curat de deplasare într-un oraș de talia Timișoarei. 

Acolo unde nu există piste și e o evidentă nevoie, se poate încerca extinderea rețelei prin marcarea pistelor pe șosea. Pe arterele unde acest lucru implică un proiect mai complex, modificarea se poate face cu caracter temporar, până la finalizarea unor eventuale studii de modificare structurală.

Unde pistele actuale sunt pe trotuar (cum ar fi pe Str. Popa Șapcă), trebuie urgent să studiem cum le putem muta pe șosea. Fără shared-space între bicicliști și pietoni. Trotuarul să fie trotuar, pistele de bicicletă piste de bicicletă.

✅ Multe companii au conștientizat în aceste două luni că munca de acasă e cel puțin la fel de productivă. Deci, cum pericolul nu a trecut, considerăm că e important ca angajații să lucreze în continuare de acasă. Atât la privat, dar chiar și la unele instituții de stat. Unde nu e posibil, propunem un program de lucru flexibil – de exemplu, o parte a angajaților să lucrează între 8 și 16-17, o alta între 10 și 18-19.

Rolul autorităților locale e aici de mediator: primăria să contacteze marii angajatori din oraș și restul instituțiilor de stat și să conceapă împreună un orar pentru defalcarea programului de lucru. Acest decalaj ar avea un efect foarte puternic în eliminarea densității de călători și ar reduce presiunea pe orele de vârf.

✅ O parte dintre timișoreni depind în continuare de transportul în comun. Oamenii care îl aleg trebuie să simtă că fac o alegere sigură. 

Cel mai important obiectiv este evitarea cu orice preț a aglomerației. Așadar, Societatea de Transport Public Timișoara trebuie să crească frecvenței garniturilor, o măsură cu impact clar pentru sănătatea oamenilor.

În plus, ar trebui creat un flux de îmbarcare/debarcare sau servirea unui singur vehicul în stație (dacă ajung 2 autobuze/tramvaie/troleibuze în același timp în stație, al doilea va aștepta cu ușile închise eliberarea stației).

✅ Unele spații publice vor rămâne închise o perioadă (mall-uri) sau nu vor mai fi atrăgătoare pentru oameni o vreme (teatre, cinematografe). Lumea are însă nevoie de locuri de întâlnire, deci cum ar fi să închidem unele străzi din cartiere traficului auto și să le redăm oamenilor? Străzile ar fi astfel transformate în locuri unde copiii fac mișcare, adulții se plimbă sau poate chiar se amenajează acolo terase. Statul în aer liber ajută sănătatea și virusul se răspândește mult mai greu decât în spațiile închise. Haideți să înlocuim mersul la mall, cu mișcarea pe străzi liniștite și sigure, ferite de mașini. În Vilnius, capitala Lituaniei, deja se întâmplă acest lucru.

Sursa foto: Alisa Anton/Unsplash

USR propune pentru bugetul din 2019: Modernizarea Pieței Badea Cârțan

USR propune pentru bugetul din 2019: Modernizarea Pieței Badea Cârțan

Sursa foto: Stefan Hanke, MarktHalle – Regensburg

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Piața Badea Cârțan – o nouă viziune*
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Regenerare urbană, Mobilitate
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    24 luni
  4. Valoarea estimată a investiției:
    depinde de numărul de etaje și al locurilor de parcare oferite; un proiect similar din Regensburg, Germania (aflat în imaginea de mai sus), în care s-au construit pe structura metalica 720 de locuri de parcare, a costat 4,7 milioane €

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

SCOP: Transformarea pieței Badea Cârțan într-un ansamblu de spații comerciale cu multiple funcțiuni adresabile nevoilor unui comerț modern, exigențelor unei dezvoltări urbane moderne și sustenabile, cu facilități sporite de staționare pentru clienți.

OBIECTIVE:

  • Dezvoltarea programului de soluții arhitecturale privind zona piața Badea Cârțan;
  • Implementarea soluției arhitecturale care întrunește cele mai bune condiții privind dezvoltarea durabilă a zonei; transformarea pieței Badea Cârțan într-un spațiu modern, în care să fie integrate atât o zonă de desfacere a produselor agro-alimentare, cât și o parcare supra-etajată.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

  • Capacitate insuficientă pentru asigurarea în condiții optime a spațiilor pentru comercianți (comercianți instalați pe trotuare, tarabe situate în afara perimetrului pieței);
  • Condiții improprii pentru desfacearea și comercializarea mărfurilor;
  • Dificultăți de trafic în zona pieței cauzate de lipsa locurilor de parcare (benzile de trafic auto sunt parțial ocupate de autovehicule staționate/parcate aparținând clienților pieței, linia de tramvai în comun cu carosabilul produce ambuteiaje la orele de vârf);
  • Aspect urbanistic cu impact negativ asupra vizitatorilor, turiștilor, etc.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Dezvoltarea infrastructurii orașului – construcție modernă, multifuncțională, cu facilități de comerț pentru producătorii agricoli, pentru alte tipuri de comerț, dar și facilități de parcare;
  • Conditii modene atât pentru comerțul cu produse alimentare, cât și pentru clienți;
  • Atragerea micilor producatori si a asociatiilor familiale pentru vanzarea produselor alimentare prin punerea la dispoziție a unor facilități adecvate comerțului civilizat;
  • Prioritizarea transportului in comun;
  • Fluidizarea traficului auto;
  • Soluție urbanistică care ține cont de dezvoltarea durabilă a zonei;
  • Posibilitate de dezvoltare a soluțiilor de creștere a accesibilității pentru persoane cu dizabilități.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  1. Inițierea și susținerea unui concurs de soluții de arhitectură;
  2. Implementarea soluției câștigătoate: studiu de fezabilitate, proiect de arhitectură și proiect tehnic;
  3. Contractarea unui constructor și realizarea ansamblului architectural câștigător.

* ideea ar putea fi implementată și pentru alte piețe din oraș: Piața Nouă, sau Piețele din cartierele Soarelui și Girocului


Propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019:


Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2018 sunt aici.

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Stimate domnule primar Robu,

În data de 8 februarie am luat notă de scrisoarea Primăriei Municipiului Timișoara cu număr de înregistrare SC2018-001106 / 02.02.2018, răspuns semnat de dl. Robert Kristof, în calitate de Administrator Public.

Analizând cu atenție răspunsurile primite pentru fiecare propunere înaintată de noi, se impun câteva clarificări după cum urmează:

1. Treceri de pietoni sigure, iluminate pe timp de noapte

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Astfel de treceri de pietoni sunt deja implementate de către Primăria Municipiului Timișoara încă din anul 2014. Ca și exemple punctuale sunt intersecția Calea Sever Bocu cu str.Liniștei, str. Martin Luther cu Piața Țepeș Vodă, str. Totontalului cu str. Liege și Bucovina. Printre proiectele noastre de viitor se numără deja implementarea iluminatului public pe și mai multe treceri de pietoni.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Având în vedere că deja sunt implementate câteva treceri de pietoni illuminate pe timp de noapte, o concluzie logică este că PMT are la dispoziție datele statistice care demonstrează o diminuare semnificativă a numărului de accidente pentru astfel de treceri de pietoni și ca atare cu atât mai mult se impune o prioritizare de investiții în acest sens;
  • Un alt aspect deloc de neglijat este că din 2014 până în prezent numărul locațiilor implementate cu astfel de sisteme este mult prea mic pentru dimensiunea și anvergura Municipiului Timișoara, ca atare, considerăm că planurile primăriei de investiții în această direcție trebuiesc prioritizate și incluse in bugetul de investiții pentru anul 2018, deoarece nu trebuie să rămână în continuare la stadiul de intenție!
  • Vă rugăm să luați în considerare sisteme stradale de iluminat moderne, cu tehnologie LED încorporate în carosabil, deoarece soluția prezentată de dumneavoastră nu corespunde acestei realități actuale de iluminare;

2. Cluburi pentru seniori în fiecare cartier: “UN ZÂMBET PENTRU UN ZÂMBET”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În anul 2016, în urma unei întâlniri a domnului primar cu cetățenii, s-a demarat deja un astfel de proiect. Astfel, punctul termic din strada Soarelui 12A a fost reabilitat pentru a servi drept locație de agrement pentru seniori, accesul în această locație fiind facilitat prin intermediul Consiliului Consultative de Cartier. În viitor, în limita resurselor financiare, se vor reabilita și mai multe puncte termice.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Apreciem că există un astfel de punct termic reabilitat și alocat programului de agreement pentru seniori, dar este MULT PREA PUȚIN fața de nevoile reale constatate, iar cu un astfel de ritm de soluționare este nevoie de minim 15 ani pentru ca situația să se amelioreze semnificativ!
  • Vă rugam să procedați la o prioritizare reală a acestor mini-proiecte de investiții astfel încât PMT să sprijine în mod real incluziunea socială a persoanelor vârstnice și îmbunătățirea calității vieții acestora, deoarece este inadmisibil ca la dimensiunea bugetului PMT, astfel de mini-proiecte, cu impact real la imbunătățirea calității vieții seniorilor, să nu poată fi prioritizate;
  • Vă reamintim adresele celor 10 puncte termice identificate care se pretează pentru reabilitare și anume : str. Orșova 4, str. Pomiculturii 31, str. Iasomiei 1, str. Amiciției nr.2, str. Răsăritului 20A, str. Liniștei 48A, str. Musicescu 1bis, str. Eneas 15B, str. Aurelianus nr. 7, zona Timocului, str. Lunei 42, str. Sirius 29, Aleea Cristalului 6, Intrarea Martir Constantin Gârjoabă 3 și str. Martir Marius Ciopec 3.

3. Grupuri sanitare urbane

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere această inițiativă, în ultimii ani fiind modernizate și amenajate mai multe toalete. În momentul de față, există deja în execuție o toaletă publică modernă, în Piața Victoriei!

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Toate acțiunile Primăriei Municipiului Timișoara în acest sens din ultimii ani sunt extrem de nesemnificative, iar răspunsul dumneavoastră demonstrează perfect următoarea realitate: nu exista o prioritate a PMT pentru remedierea acestei situații, având în vedere că la nivel de Municipiu Timișoara este nevoie de mult mai mai mult decât de o toaletă publică modernă în Piața Victoriei din cele 12 existente la nivel de oraș!
  • Vă rugăm să re-evaluați această propunere de investiție, urmând cu siguranță să descoperiți o nevoie acută de investiții în această direcție;

4. Seră educațională cu plante exotice

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

5. Campania „Timișoara participă!”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vrem să vă atragem atenția că în conformitate cu prevederile legale, în bugetul unei unități administrative-teritoriale se pot include doar proiecte de investiții concrete. Nu există cadrul legal să fie inclusă o poziție generică, care ulterior va fi definită!

Apreciem faptul că v-ați inspirat dupa modelul implementat de Cluj-Napoca, însă dacă veți urmări cu atenție, proiectul lor începe în luna august prin porpunerea de proiecte și se finalizează în luna noiembrie prin încheierea procedurii de vot. Astfel, în anul următor Municipiului Cluj-Napoca poate include ca poziții bugetare, proiecte concrete, ca rezultat al votului.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În primul rând, vă atragem atenția, din nou, că modelul de Buget Participativ implementat la Cluj-Napoca este incomplet, cu o campanie de propuneri de proiecte și sistem de votare elementare, în antiteză cu obiectivele principale urmărite prin implementarea unui astfel de instrument de guvernare deschisă!
  • Vă rugăm să analizați în detaliu regulamentul complet al campaniei “Timișoara Participă!” înaintat Primăriei Municipiului Timișoara prin intermediul scrisorii cu nr.înreg. SC2018-000668 / 09.01.2018 deoarece aici sunt explicate în detaliu aceste aspecte;
  • În cea ce privește suma propusă de noi pentru a fi inclusă în propunerea de buget pentru anul 2018 (200.000 lei), aceasta se referă la costul campaniei propriu zise, de la crearea platformei online dedicate în acest sens ”Timișoara Participă!” la cursurile de formare și materialele de promovare necesare, o campanie cu un calendar clar stabilit pe durata întregului an astfel încât primele proiecte propuse și votate de cetățeni să fie incluse în propunerea de buget pentru anul 2019! Astfel, aceasta constituie o propunere de investiție concretă și anume crearea platformei on-line și a celorlalte materiale necesare aplicării acestui sistem în exercițiul financiar următor.
  • Concluzia evidentă este că această propunere nu a fost deloc înțeleasă, ca atare va rugăm să re-evaluați răspunsul dumneavoastră, având în vedere clarificările mai sus prezentate.

6. Parcări supraetajate multifuncționale în cartierele Timișoarei

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere realizarea acestui obiectiv, însă avem ca pioritate realizarea unor astfel de parcări în zona centrală. În anul 2013 chiar domnul primar Nicolae ROBU enunța idea realizării unei astfel de parcări pe str. Oituz.

Un alt proiect pentru realizare a unei parcări supraetajate este parcarea care se află centrul commercial BEGA, după finalizarea litigiului privind terenul respectiv. Menționăm că avem deja un prim process câștigat pentru acel teren, urmând să se judece recursul.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră se refera la parcări supraetajate multifuncționale limitrofe zonei de locuit, cu accent și pe creșterea calității vieții celor din zonă prin amenjarea unor spații de joacă sau de recreere pe ultimul nivel al clădirilor, inclusiv spațiu verde!
  • Ca soluții tehnice propuse am menționat parcari pe doua niveluri, destinate exclusiv zonelor rezidentiale de locuinte colective, in variantele demisol+nivel sau ambele niveluri supraterane, in functie de locatie, ambele variante cu spatiu verde/spatiu de joaca deasupra;
  • Cu alte cuvinte este vorba despre o altă abordare a problemei lipsei locurilor de parcare, fără legătură cu intențiile exprimate în acest sens de către PMT până în acest moment.

7. Timișoara face sport. La toate vârstele! De toate felurile!

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Unul din obiectivele domnului primar Nicolae ROBU este deja realizarea a 20 de terenuri sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara. Au fost identificate o parte din terenuri unde se pot realiza aceste terenuri, urmând să se realizeze și restul de demersuri pentru a finaliza această investiție.

Tot la capitolul sport, putem aminti pista de alergat din zona stadionului «Dan Păltinișanu» care este deja finalizată, cât și bazinul sem-olimpic de înot din zona Lipovei, proiect care este deja inclus în bugetul de investiții din anul 2018.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră concretă în acest sens este amenajarea terenurilor de sport din incinta școlilor care dețin terenuri de sport și servicii de pază, astfel încât aceste terenuri să poată fi folosite de elevi pe perioada vacanţelor școlare, la sfârșit de săptămână sau chiar zilnic, după încheierea activităţilor școlare (lista acestor școli identificate de noi a fost trimisă de PMT cu adresa cu nr.înreg. SC2017-027783 / 07.11.2017)
  • Prin această abordare, PMT poate să finalizeze chiar anul acesta cu minim de investiții acest obiectiv de amenajare a 20 de terenuri de sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara
  • Referitor la pistele de alergat, în propunerea noastră sunt menționate câteva trasee suplimentare identificate de noi care sperăm că vor fi incluse în planurile de dezvoltare ale PMT.

8.Transport modern și eficient pe calea ferata, între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creștere Timișoara 2016-2030 , elaborat de către experți în domeniu, este menționat acest proiect însă din punct de vedere al acestora «Proiectul nu apare ca fezabil financiar în contextul necesității sale».

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În pagina 3 a propunerii noastre au fost menționate ipotezele de plecare pentru PMUD și anume faptul că în estimările inițiale pentru analiza fezabilității acestui proiect au fost luate în considerare cifrele de trafic aerian din anii de dinainte de anul 2015, motiv pentru care acest proiect a fost considerat inițial nefezabil. Tot aici am menționat că în condițiile actuale, cu o creștere a traficului aerian în anul 2017 de peste 250% față de anul 2013 și de asemenea cu planurile de dezvoltare reale ale Aeroportului Internațional Timișoara pentru 2018, respectiv 2019 este fără îndoială că fezabilitatea acestui proiect trebuie reanalizată!
  • Din punctul nostru de vedere, Primăria Municipiului Timișoara în calitate de principal beneficiar al acestui proiect trebuie să inițieze un dialog constructiv cu Consiliul Județean Timiș, respectiv cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și să identifice cele mai eficiente metode de convingere a părților implicate, astfel încât proiect să devină realitate;
  • Pentru că acest proiect să fie finalizat cel târziu la finele anului 2020, primele investiții ar trebui alocate încă de anul acesta și întreprinse măsuri concrete pentru demararea proiectului!

9. Vestiare sociale pentru persoanele fără adăpost

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

Ca o concluzie, ne bucurăm că am primit răspunsuri la propunerile noastre de proiecte, iar în ceea ce ne privește, vom continua acest dialog oficial, cu speranța unor rezultate vizibile pentru comunitate la finalul acestui dialog.

În același timp, nu putem să nu constatăm, cu tristețe, că răspunsurile primite sunt mai degrabă mesaje politice decât răspunsuri concrete. Foarte grav din punctul nostru de vedere este faptul că în mod evident unele propuneri nu au fost analizate cu atenție, iar colegii dumneavoastră s-au grăbit să ofere răspunsuri extrem de superficiale deși propunerile depuse sunt foarte bine documentate și, deloc de neglijat, ne-am anunțat din timp disponibilitatea pentru clarificarea propunerile depuse.

Acest lucru nu vă onorează și de asemenea nu ne onorează nici pe noi, membri ai acestei comunități, deoarece așteptările noastre în ceea ce vă privește sunt să avem o autoritate locală responsabilă și competentă și nu una demagocică și superficială cum o demonstrează scrisoarea primită.

Suntem convinși că în viitor vom colabora mai bine.

Cu stimă,

Alexandru Cadar

Președinte Filiala Timișoara – Uniunea Salvaţi România