Timișoara, oraș pentru oameni!

Timișoara, oraș pentru oameni!

În ultimii ani, administraţia Timişoarei merge în direcția lărgirii căilor de circulaţie şi a sporirii capacităţii de transport rutier. Pe măsură ce oraşul creşte şi se dezvoltă economic, maşinile de pe străzile noastre devin tot mai numeroase. Insitutul Naţional de Statistică raportează 218.000 autoturisme înmatriculate în Timiş, dintre care 160.000 în Timişoara. La aceste cifre să mai adăugăm mașinile înmatriculate în alte județe și să ținem cont de ritmul de creştere constant al autoturismelor din ultimii 28 de ani. Însa toate măsurile luate în acești ani nu vor asigura un trafic fluent pe termen mediu și lung, ba din contră, vor stimula apriția mai multor automobile și aglomerarea orașului.

Cauzele blocajelor din traficul Timișoarei?

Pe măsură ce oraşul se dezvoltă, opţiunile timişorenilor pentru mobilitate urbană se reduc la utilizarea maşinii personale. Avem un sistem de transport în comun ineficient, trasee pietonale deficitare şi o infrastructură de bicicletă de o proastă calitate. Lipsa alternativelor de transport se traduce în aglomeraţie, poluare şi într-un oraş neprietenos cu proprii locuitori. Practic, abordăm mobilitatea urbană în modul în care aceasta a fost gestionată în vestul Europei în anii 50-60. O abordare falimentară, ce ajunge să definească Timişoara tot mai mult pe zi ce trece.

Zilele acestea, plimbarea organizată de cei de la Verde pentru Biciclete a arătat că timişorenii nu doar că sunt pregătiţi pentru o schimbare de abordare în privinţa mobilităţii urbane, dar și că au nevoie de acest lucru pentru a face sustenabilă dezvoltarea oraşului lor. Factorii politici locali şi naţionali încă nu au învăţat că mersul pe bicicletă nu reprezintă doar o activitate recreativă, ci este o soluţie necesară pentru îmbunătăţirea transportului, iar administrația este responsabilă și pentru dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete.

Pistele de biciclete au fost până acum amenajate în logica în care circulaţia autovehiculelor este prioritară. Bicicliştii au fost mutaţi pe trotuare alături de pietoni, în locuri improprii, ce nu oferă condiţii de siguranţă nici pentru pietoni nici pentru biciclişti. Primăria Timişoarei a construit actuala infrastructură de transport pe bicicletă mai mult pentru a atinge ţinte de kilometri de trasee pe hârtie, decât pentru a avea o alternativă reală de transport pentru locuitorii orașului. Dungile trasate fără viziune pe pavajul pietonal sau pistele mărginite de stâlpi metalici dovedesc acest lucru.

Ce e de făcut pentru a avea un transport modern?

USR Timişoara consideră că rezolvarea la problemele prezentului şi ale viitorului nu stă în soluţii din trecut şi că experienţa ţărilor vestice ar trebui să fie o sursă de inspiraţie pentru administraţia locală. Noi credem într-o abordare centrată pe oameni şi pe nevoile acestora. În consecință, avem nevoie de un transport în comun eficient şi performant şi de o infrastructură de transport pentru biciclete consistentă.

Cu siguranţă că Timişoara are încă nevoie de investiţii însemnate în infrastructura rutieră. Dincolo de asta, politicile de mobilitate ale municipalității trebuie să privească bicicleta ca pe un mijloc de transport. Astfel, e necesar să avem piste sigure, această percepție fiind capitală în opțiunea oamenilor de a folosi bicicleta. Mai departe, traseele trebuie să urmeze fluxurile de transport ale oraşului, să lege punctele cheie ale oraşului și chiar zonele periurbane de interes major. Primăria are datoria să ofere rute utile pentru toată lumea, nu doar pentru cei curajoşi.

Dacă Timişoara continuă în aceeaşi direcţie, prioritizând transportul individual cu maşina, va deveni un oraş impracticabil pentru locuitorii săi. Lărgirea străzilor şi eliminarea trecerilor de pietoni nu va rezolva problema transportului, ba din contră, va stimula aglomerarea. Prin politicile actuale ale municipalitații, Timişoara ia exemplul Bucureştiului și i se va alătura capitalei în topurile celor mai stresante şi poluate oraşe ale Europei.

Cum putem pune în mișcare vaporașele de pe Bega?

Cum putem pune în mișcare vaporașele de pe Bega?

Mai avem doar câteva luni până pierdem 6 milioane euro primiți de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea malurilor Begăi. De ani de zile autoritățile locale și centrale își continuă jocul politicianist. Încă 1,5 milioane euro stau ancorate la mal sau zac în depourile societății de transport public din Timișoara. E vorba de cele 7 vaporașe de pe Bega cumpărate de Primăria Timișoara acum aproape doi ani de zile. USR Timiș, prin vocea senatorului Nicu Fălcoi, a încercat și încearcă să deblocheze situația (atât cât îi permit instrumentele unui partide de opoziție). Dar mai întâi să vedem cum am ajuns aici.

O scurtă istorie a proiectului vaporașelor ce ar trebui să asigure transport public pe Bega

  • Primăria Timișoara inițiază proiectul de reabilitare a malurilor Canalului Bega, pentru care primește finanțare din bani europeni. În plus, se angajează să achiziționeaze din banii săi vaporașe destinate transportului public pe Bega;
  • Municipalitatea nu se asigură, la demararea procedurilor de achiziție, dacă prevederile legale în vigoare permit materializarea visului primarului Nicolae Robu, acela de a vedea vaporașele circulând pe Bega;
  • După ce vaporașele au fost cumpărate, cei din Primărie s-au trezit că nu au cadrul legal care să permită navigația pe Canalul Bega, unul dintre deziderate fiind acela că ar trebui înființată o Administrație a Căii Navigabile a Canalului Bega (atribuțiile de înființare căzând, în principiu, în sarcina Guvernului);
  • Autoritățile locale, județene și centrale analizează situația și ajung la concluzia că habar nu au cu exactitate nici care este regimul juridic de proprietate al Canalului Bega (dar au bănuiala că acesta este un bun public, intrând sub incidența prevederilor constituționale în acest sens). Și nu se știa sigur anul trecut nici măcar în subordinea cui ar trebui să funcționeze Administrația Căii Navigabile a Canalului Bega (a Ministerului Transporturilor sau sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor – a se vedea în acest sens răspunsul ministrului Cuc de anul trecut la întrebarea adresată de senatorul Nicu Fălcoi pe această temă);
  • Ulterior, se pare că le-a venit ideea să pună Administrația Căii Navigabile sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, drept pentru care anul trecut atât domnul Robu, cât și directorul Administrației Bazinale a Apelor Banat (ABA Banat), domnul Titu Bojin – fost președinte al Consiliului Județean Timiș și partener de nădejde al domnului Robu în USL –  lansează în spațiul public ideea că problema vaporașelor e ca și rezolvată și că mai trebuie doar modificată un pic legea;

Care sunt complicațiile legale din cauza cărora vaporașele de pe Bega zac la mal?

Pentru a găsi răspuns la întrebarea de mai sus, senatorul Nicu Falcoi a chestionat recent Ministerul Apelor și Pădurilor despre acest subiect. Ministrul Ioan Deneș a răspuns în această săptămână și vă descifrăm mai jos răspunsul alambicat venit de la minister:

  • Proiectul inițiat de Ministerul Apelor și Pădurilor primește aviz cu observații din partea Ministerului Justiției în cadrul procesului de avizare interministerială; repectivul proiect prevedea înființarea unei administrații portuare pe Canalul Bega; Canalul Bega este un bun proprietate publică inalineabilă, deci, conform Constituției, el poate fi dat în administrarea regiilor autonome sau instituțiilor publice doar printr-o lege organică;
  • Rezultă că, din moment ce au întâmpinat aceste probleme, cei de la Ministerul Apelor și Pădurilor vor mai analiza, vor evalua, vor decide ce anume mai au de făcut de-acum încolo, dar – pentru a nu putea fi arătați cu degetul că la ei în ogradă s-a blocat proiectul – spun în răspunsul transmis că rezolvarea cea mai rapidă ar putea veni prin emiterea unui proiect de lege; el ar putea fi inițiat de Guvern (care ar trebui să elaboreze o Ordonanță de Urgență – OUG) sau de către membrii Parlamentului.

Ce propune USR pentru a rezolva situația și a nu pierde milioane de euro din banii timișorenilor

Senatorul Nicu Fălcoi lansează un apel tuturor parlamentarilor de Timiș să se implice și să pună umărul la încercarea de evita eșuarea proiectului (implicit pierderea banilor europeni). Ei ar putea fie să inițieze proiectul de lege necesar, fie, folosindu-se de puterea de convingere și influența pe care o au asupra membrilor Guvernului, să determine elaborarea OUG-ului necesar. Apelul e lansat pentru că acțiunea în instanță demarată pe tăcute de Primăria Timișoara nu va produce în timp util rezultatul scontat de domnul primar. Ea reprezintă încă o mișcare politicianistă a domnului Robu și atât. Soluția e fie acea OUG, fie proiectul de lege la care ministrul Deneș face referire. În caz contrar, degeaba se va porni din nou în spațiul public sarabanda acuzelor reciproce. Ele sunt total contraproductive și nu duc la nimic bun. La fel se întâmplă și în cazul legat de sala polivalentă sau de stadion, altă ilustrare a aducerii orgoliilor în prim-plan și a plasării disputelor politice înaintea intereselor comunității. Parlamentarii de Timiș, îndeosebi cei ai coaliției PSD-ALDE, pot în acest caz colabora și produce un rezultat concret pentru locuitorii orașului.

Sursa foto: Dan Mihai Pitea/ Wikipedia Commons

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Stimate domnule primar Robu,

În data de 8 februarie am luat notă de scrisoarea Primăriei Municipiului Timișoara cu număr de înregistrare SC2018-001106 / 02.02.2018, răspuns semnat de dl. Robert Kristof, în calitate de Administrator Public.

Analizând cu atenție răspunsurile primite pentru fiecare propunere înaintată de noi, se impun câteva clarificări după cum urmează:

1. Treceri de pietoni sigure, iluminate pe timp de noapte

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Astfel de treceri de pietoni sunt deja implementate de către Primăria Municipiului Timișoara încă din anul 2014. Ca și exemple punctuale sunt intersecția Calea Sever Bocu cu str.Liniștei, str. Martin Luther cu Piața Țepeș Vodă, str. Totontalului cu str. Liege și Bucovina. Printre proiectele noastre de viitor se numără deja implementarea iluminatului public pe și mai multe treceri de pietoni.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Având în vedere că deja sunt implementate câteva treceri de pietoni illuminate pe timp de noapte, o concluzie logică este că PMT are la dispoziție datele statistice care demonstrează o diminuare semnificativă a numărului de accidente pentru astfel de treceri de pietoni și ca atare cu atât mai mult se impune o prioritizare de investiții în acest sens;
  • Un alt aspect deloc de neglijat este că din 2014 până în prezent numărul locațiilor implementate cu astfel de sisteme este mult prea mic pentru dimensiunea și anvergura Municipiului Timișoara, ca atare, considerăm că planurile primăriei de investiții în această direcție trebuiesc prioritizate și incluse in bugetul de investiții pentru anul 2018, deoarece nu trebuie să rămână în continuare la stadiul de intenție!
  • Vă rugăm să luați în considerare sisteme stradale de iluminat moderne, cu tehnologie LED încorporate în carosabil, deoarece soluția prezentată de dumneavoastră nu corespunde acestei realități actuale de iluminare;

2. Cluburi pentru seniori în fiecare cartier: “UN ZÂMBET PENTRU UN ZÂMBET”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În anul 2016, în urma unei întâlniri a domnului primar cu cetățenii, s-a demarat deja un astfel de proiect. Astfel, punctul termic din strada Soarelui 12A a fost reabilitat pentru a servi drept locație de agrement pentru seniori, accesul în această locație fiind facilitat prin intermediul Consiliului Consultative de Cartier. În viitor, în limita resurselor financiare, se vor reabilita și mai multe puncte termice.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Apreciem că există un astfel de punct termic reabilitat și alocat programului de agreement pentru seniori, dar este MULT PREA PUȚIN fața de nevoile reale constatate, iar cu un astfel de ritm de soluționare este nevoie de minim 15 ani pentru ca situația să se amelioreze semnificativ!
  • Vă rugam să procedați la o prioritizare reală a acestor mini-proiecte de investiții astfel încât PMT să sprijine în mod real incluziunea socială a persoanelor vârstnice și îmbunătățirea calității vieții acestora, deoarece este inadmisibil ca la dimensiunea bugetului PMT, astfel de mini-proiecte, cu impact real la imbunătățirea calității vieții seniorilor, să nu poată fi prioritizate;
  • Vă reamintim adresele celor 10 puncte termice identificate care se pretează pentru reabilitare și anume : str. Orșova 4, str. Pomiculturii 31, str. Iasomiei 1, str. Amiciției nr.2, str. Răsăritului 20A, str. Liniștei 48A, str. Musicescu 1bis, str. Eneas 15B, str. Aurelianus nr. 7, zona Timocului, str. Lunei 42, str. Sirius 29, Aleea Cristalului 6, Intrarea Martir Constantin Gârjoabă 3 și str. Martir Marius Ciopec 3.

3. Grupuri sanitare urbane

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere această inițiativă, în ultimii ani fiind modernizate și amenajate mai multe toalete. În momentul de față, există deja în execuție o toaletă publică modernă, în Piața Victoriei!

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Toate acțiunile Primăriei Municipiului Timișoara în acest sens din ultimii ani sunt extrem de nesemnificative, iar răspunsul dumneavoastră demonstrează perfect următoarea realitate: nu exista o prioritate a PMT pentru remedierea acestei situații, având în vedere că la nivel de Municipiu Timișoara este nevoie de mult mai mai mult decât de o toaletă publică modernă în Piața Victoriei din cele 12 existente la nivel de oraș!
  • Vă rugăm să re-evaluați această propunere de investiție, urmând cu siguranță să descoperiți o nevoie acută de investiții în această direcție;

4. Seră educațională cu plante exotice

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

5. Campania „Timișoara participă!”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vrem să vă atragem atenția că în conformitate cu prevederile legale, în bugetul unei unități administrative-teritoriale se pot include doar proiecte de investiții concrete. Nu există cadrul legal să fie inclusă o poziție generică, care ulterior va fi definită!

Apreciem faptul că v-ați inspirat dupa modelul implementat de Cluj-Napoca, însă dacă veți urmări cu atenție, proiectul lor începe în luna august prin porpunerea de proiecte și se finalizează în luna noiembrie prin încheierea procedurii de vot. Astfel, în anul următor Municipiului Cluj-Napoca poate include ca poziții bugetare, proiecte concrete, ca rezultat al votului.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În primul rând, vă atragem atenția, din nou, că modelul de Buget Participativ implementat la Cluj-Napoca este incomplet, cu o campanie de propuneri de proiecte și sistem de votare elementare, în antiteză cu obiectivele principale urmărite prin implementarea unui astfel de instrument de guvernare deschisă!
  • Vă rugăm să analizați în detaliu regulamentul complet al campaniei “Timișoara Participă!” înaintat Primăriei Municipiului Timișoara prin intermediul scrisorii cu nr.înreg. SC2018-000668 / 09.01.2018 deoarece aici sunt explicate în detaliu aceste aspecte;
  • În cea ce privește suma propusă de noi pentru a fi inclusă în propunerea de buget pentru anul 2018 (200.000 lei), aceasta se referă la costul campaniei propriu zise, de la crearea platformei online dedicate în acest sens ”Timișoara Participă!” la cursurile de formare și materialele de promovare necesare, o campanie cu un calendar clar stabilit pe durata întregului an astfel încât primele proiecte propuse și votate de cetățeni să fie incluse în propunerea de buget pentru anul 2019! Astfel, aceasta constituie o propunere de investiție concretă și anume crearea platformei on-line și a celorlalte materiale necesare aplicării acestui sistem în exercițiul financiar următor.
  • Concluzia evidentă este că această propunere nu a fost deloc înțeleasă, ca atare va rugăm să re-evaluați răspunsul dumneavoastră, având în vedere clarificările mai sus prezentate.

6. Parcări supraetajate multifuncționale în cartierele Timișoarei

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere realizarea acestui obiectiv, însă avem ca pioritate realizarea unor astfel de parcări în zona centrală. În anul 2013 chiar domnul primar Nicolae ROBU enunța idea realizării unei astfel de parcări pe str. Oituz.

Un alt proiect pentru realizare a unei parcări supraetajate este parcarea care se află centrul commercial BEGA, după finalizarea litigiului privind terenul respectiv. Menționăm că avem deja un prim process câștigat pentru acel teren, urmând să se judece recursul.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră se refera la parcări supraetajate multifuncționale limitrofe zonei de locuit, cu accent și pe creșterea calității vieții celor din zonă prin amenjarea unor spații de joacă sau de recreere pe ultimul nivel al clădirilor, inclusiv spațiu verde!
  • Ca soluții tehnice propuse am menționat parcari pe doua niveluri, destinate exclusiv zonelor rezidentiale de locuinte colective, in variantele demisol+nivel sau ambele niveluri supraterane, in functie de locatie, ambele variante cu spatiu verde/spatiu de joaca deasupra;
  • Cu alte cuvinte este vorba despre o altă abordare a problemei lipsei locurilor de parcare, fără legătură cu intențiile exprimate în acest sens de către PMT până în acest moment.

7. Timișoara face sport. La toate vârstele! De toate felurile!

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Unul din obiectivele domnului primar Nicolae ROBU este deja realizarea a 20 de terenuri sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara. Au fost identificate o parte din terenuri unde se pot realiza aceste terenuri, urmând să se realizeze și restul de demersuri pentru a finaliza această investiție.

Tot la capitolul sport, putem aminti pista de alergat din zona stadionului «Dan Păltinișanu» care este deja finalizată, cât și bazinul sem-olimpic de înot din zona Lipovei, proiect care este deja inclus în bugetul de investiții din anul 2018.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră concretă în acest sens este amenajarea terenurilor de sport din incinta școlilor care dețin terenuri de sport și servicii de pază, astfel încât aceste terenuri să poată fi folosite de elevi pe perioada vacanţelor școlare, la sfârșit de săptămână sau chiar zilnic, după încheierea activităţilor școlare (lista acestor școli identificate de noi a fost trimisă de PMT cu adresa cu nr.înreg. SC2017-027783 / 07.11.2017)
  • Prin această abordare, PMT poate să finalizeze chiar anul acesta cu minim de investiții acest obiectiv de amenajare a 20 de terenuri de sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara
  • Referitor la pistele de alergat, în propunerea noastră sunt menționate câteva trasee suplimentare identificate de noi care sperăm că vor fi incluse în planurile de dezvoltare ale PMT.

8.Transport modern și eficient pe calea ferata, între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creștere Timișoara 2016-2030 , elaborat de către experți în domeniu, este menționat acest proiect însă din punct de vedere al acestora «Proiectul nu apare ca fezabil financiar în contextul necesității sale».

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În pagina 3 a propunerii noastre au fost menționate ipotezele de plecare pentru PMUD și anume faptul că în estimările inițiale pentru analiza fezabilității acestui proiect au fost luate în considerare cifrele de trafic aerian din anii de dinainte de anul 2015, motiv pentru care acest proiect a fost considerat inițial nefezabil. Tot aici am menționat că în condițiile actuale, cu o creștere a traficului aerian în anul 2017 de peste 250% față de anul 2013 și de asemenea cu planurile de dezvoltare reale ale Aeroportului Internațional Timișoara pentru 2018, respectiv 2019 este fără îndoială că fezabilitatea acestui proiect trebuie reanalizată!
  • Din punctul nostru de vedere, Primăria Municipiului Timișoara în calitate de principal beneficiar al acestui proiect trebuie să inițieze un dialog constructiv cu Consiliul Județean Timiș, respectiv cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și să identifice cele mai eficiente metode de convingere a părților implicate, astfel încât proiect să devină realitate;
  • Pentru că acest proiect să fie finalizat cel târziu la finele anului 2020, primele investiții ar trebui alocate încă de anul acesta și întreprinse măsuri concrete pentru demararea proiectului!

9. Vestiare sociale pentru persoanele fără adăpost

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

Ca o concluzie, ne bucurăm că am primit răspunsuri la propunerile noastre de proiecte, iar în ceea ce ne privește, vom continua acest dialog oficial, cu speranța unor rezultate vizibile pentru comunitate la finalul acestui dialog.

În același timp, nu putem să nu constatăm, cu tristețe, că răspunsurile primite sunt mai degrabă mesaje politice decât răspunsuri concrete. Foarte grav din punctul nostru de vedere este faptul că în mod evident unele propuneri nu au fost analizate cu atenție, iar colegii dumneavoastră s-au grăbit să ofere răspunsuri extrem de superficiale deși propunerile depuse sunt foarte bine documentate și, deloc de neglijat, ne-am anunțat din timp disponibilitatea pentru clarificarea propunerile depuse.

Acest lucru nu vă onorează și de asemenea nu ne onorează nici pe noi, membri ai acestei comunități, deoarece așteptările noastre în ceea ce vă privește sunt să avem o autoritate locală responsabilă și competentă și nu una demagocică și superficială cum o demonstrează scrisoarea primită.

Suntem convinși că în viitor vom colabora mai bine.

Cu stimă,

Alexandru Cadar

Președinte Filiala Timișoara – Uniunea Salvaţi România

Problemele transportului public din Timișoara: ineficiența și incompetența din STPT

Problemele transportului public din Timișoara: ineficiența și incompetența din STPT

Săptămâna trecută, USR Timișoara și-a manifestat nemulțumirea fata de situația revoltătoare în care se află angajații societății locale de transport (STPT), cu salariile neplătite în întregime și cu angajați ce au restanțe neachitate pentru munca prestată anul trecut. Am menționat doar trei dintre motivele pentru care STPT, sub conducerea administrației domnului Robu, a ajuns în această situație: subvenționarea excesivă, politizarea societății și a conducerii acesteia și lipsa cronică de investiții. Toate aceste sunt de fapt rezultatele lipsei totale de viziune pe care această administrație o arată în mod constant. Dovada stă în faptul ca administrația s-a angajat în fața opiniei publice să vină cu un plan de reorganizare și management în octombrie 2017, și nici până în ziua de astăzi acest plan nu a fost propus.

Sondajul domnului Robu privind gratuitatile pe transportul in comun, un circ ieftin

Povestea gratuităților, asupra cărora domnul Robu cere opinia timișorenilor printr-un sondaj online populist, denotă lipsa de viziune a primarului nostru. Transportul local e doar încă o victimă a încăpățânării sale. Divizarea călătorilor în categorii sociale și tratarea acestora ca mase mari de oameni are un efect toxic, menit să ascundă sub generalizări largi ineficiența conducerii STPT.

Sondajul realizat în 10 februarie de domnul primar Nicolae Robu este de fapt o mare minciună. Aparent cetățenii au votat și domnul primar a ținut cont de vot. Numai că domnul primar primisese deja de la RATT o propunere de schimbare a protocolului de oferire a gratuităţilor dintre Primăria Timişoara și STPT pe data de 15 ianuarie, propunere unde deja se regăsesc elementele sondajului. Sondajul a fost doar un circ ieftin menit să simuleze democraţia şi consultarea publică, aceasta este măsura respectului pe care îl poartă alesul PNL Timişoara, Nicolae Robu, locuitorilor oraşului pe care îl conduce.

Despre subvenționarea excesivă a RATT/STPT

Dincolo de sondajele de pe Facebook, USR Timișoara reia problema subvenționării excesive, în spatele cărora se ascund problemele reale ale RATT/STPT: ineficiența, incompetența și corupția. Numărul călătorilor transportați cu gratuitate în anul 2016 raportat la anul 2015 a explodat, o creștere de 370%, de la 31 de milioane de călători la 117 milioane călători.  Pretextul este ajutarea unor categorii sociale, dar de fapt prin acești bani Primăria doar maschează gaura enormă în care este societatea de transport local, sinecură și pușculiță pentru firmele de partid. An după an cheltuielile STPT au crescut, iar toată povara a fost suportată de noi toți, prin bani alocați pentru subvenții de la bugetul local: ponderea banilor oferiţi de Primărie, sub titlul de subvenţie pentru călători, în bugetul regiei/societății de transport public a crescut de la puțin peste 50% în 2013 la 66% în prima jumătate a lui 2017.

Graficul de mai sus arată, foarte simplu, cum în anul 2016, din 10 călători raportaţi de STPT, 7 au călătorit beneficiind de subvenție. La fiecare 100 de călători raportaţi de STPT, societatea a încasat direct bani doar de la 26, restul călătoriilor raportate fiind plătite de la bugetul local. Este evident că acest procent nu poate respecta realitatea factuală şi este, precum ziceam şi mai sus, ingineria financiară a administraţiei Robu şi a conducerii PNL Timişoara. Inginerie plătită de noi, locuitorii acestui oraş.

Despre politizarea RATT/STPT

Aceste gratuități sunt doar o mică parte a eșecului conducerii STPT. Un alt capitol îl reprezintă politizarea excesivă a conducerii regiei/societății. Un bun exemplu este promovarea domnului Nicu Bitea în funcția de director adjunct. Domnul Bitea, membru PNL precum domnul Robu, numit de la finalul lui 2016 în Consiliul de Administrație al RATT, are o experiență cu mult sub ceea ce e nevoie la STPT. Dar pare că loialitatea politică valorează mai mult decât competența și performanța.

O scurtă comparație a transportului public din Timișoara cu cel din Oradea

Administrația Timișoarei este una dintre cele mai ineficiente administrații de mare oraș din România. Cel puțin la capitolul transportului public, o scurtă comparație a Timișoarei cu Oradea arată diferențele majore între cele două orașe. Cu o infrastructură de transport în comun și un parc auto la 75% din cele ale Timișoarei, 3 milioane de kilometri acoperiți anual de OTL (Oradea Transport Local) față de 4 milioane de STPT, Primăria Oradei subvenționează cu 16 milioane lei pe an compania locală (ce are cheltuieli de aprox. 53 milioane lei), față de cei 70 de milioane lei previzionați doar ca subvenție pentru STPT în 2018 (la un buget de 107 milioane lei). Dincolo de asta, ineficiența STPT este ilustrată și de supradimensionarea personalului, societatea orădeană având un număr de angajați de 59% din personalul societății timișorene. Echipa de management a societății de transport local din Oradea este recunoscută pentru profesionalism, ultimul director general al OTL fiind acum responsabil de transportul în comun în Dubai, oraș de unde Primarul Robu ne-a adus doar conceptul de fântână cântătoare.

Administrația PNL eșuează constant în administrarea orașului nostru. Transportul local este într-o stare dezastroasă, iar prin asta îi face pe mulți timișoreni dependenți de autoturismul personal. Timișoara e sufocată de mașini în lipsa unei alternative de transport decente, ceea ce conduce la creșterea poluării și scăderea calității vieții. Acest cerc vicios trebuie rupt.

USR Timișoara crede în necesitatea și utilitatea unei societăți de transport local eficiente, care oferă condiții de transport moderne, ce își plătește angajații și tratează banul public cu respect și responsabilitate. Vom continua să aducem pe agenda publică acest subiect până când transportul public din oraș va deveni cu adevărat modern.

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara

Sursa foto: Maximilian Dörrbecker/ Wikipedia Commons

Criza salariilor de la RATT/STPT a fost cauzată de incompetența managerială a echipei de conducere

Criza salariilor de la RATT/STPT a fost cauzată de incompetența managerială a echipei de conducere

USR Timişoara cere Primăriei Timişoara şi domnului primar Nicolae Robu, prioritizarea imediată a plăţii drepturilor salariale către angajaţii Societății de Transport Public Timișoara (STPT) şi plata acestor salarii în întregime, fără a ţine cont dacă acestea sunt datorate personalului de bord sau nu.

Salariul este un drept inalienabil, un drept ce derivă din dreptul la muncă. În acest moment drepturile fundamentale ale angajaţilor RATT/STPT sunt încălcate de către conducerea domnului Goia. Dar acest abuz poarta ştampila Primăriei Timişoara şi a conducerii acesteia. Situaţia financiară dezastruoasă în care se află societatea de transport local nu este un fapt singular sub conducerea actualei administraţii, având în vedere că și Colterm se află într-o situaţie similară. Ba mai mult, Primăria Timişoara este într-o situaţie financiară cel puţin vulnerabilă, precum recunoaşte si Primarul Timişoarei cu fiecare ocazie.

Primarul Nicolae Robu trebuie să-şi asume această situaţie generată inclusiv de deciziile pe care domnia sa şi Consiliul Local le-au luat de-a lungul anilor, decizii de suvbvenţionare excesivă, decizii de politizare a conducerii RATT/STPT şi de lipsa cronică a investiţiilor în trasportul public.

Situația gratuităților oferite de Primăria Timișoara pe transportul public

În raportul administratorilor la data de 31.12.2016 se poate vedea clar situaţia gravă în care a ajuns RATT/STPT, raportând un nivel record de călători ce beneficiază de gratuități 100%, la un număr de kilometri în continuă scădere:

2015 2016
Km parcurși, din care: 8.621.773 8.102.317
1. Km parcurși urban  8.383.298 7.650.050
2. Km parcurși metropolitan  238.475 452.267
Călători transportaţi urban, din care: 71.368.560 158.708.2017
1. Călători transportați din bilete, urban 5.716.176  5.486.777
2. Călători transportați din abonamente, urban: 65.652.384 153.221.440
  • gratuităţi 100% reducere, din care:
 37.357.875  122.727.771
  • oferite de Primăria Timișoara
  31.037.175 116.793.171
  • persoane cu handicap
 3.630.960 3.352.320
  • Legi speciale (CJP Timiş)
 2.689.740 2.582.280
  • abonamente cu 50% reducere
 12.416.665 14.001.815
  • abonamente cu 20% reducere
 12.919.840 13.097.940
  • abonamente preţ întreg
 2.830.450 3.281.750
  • legitimaţii de o zi
 127.554 112.164

Numărul călătorilor transportați cu o gratuitate de 100% a crescut în anul 2016 raportat la anul 2015 cu peste 370%, un lucru inimaginabil pentru o Primărie „liberală” care ar trebui să încurajeze inițiativa individuală, nu subvenţiile dintr-un buget local aflat în dificultăţi financiare evidente.

Acesta este rezultatul unui calcul politic cinic, bazat pe conservarea bazinului electoral, pe care domul Robu l-a făcut pe spatele contribuabililor timişoreni, al angajaţilor STPT şi al viitorului transportului public din Timișoara. Dintre cei trei membri ai consiliului de administraţie, doi sunt membri PNL, înscăunaţi cu ajutorul domnului Robu.

USR consideră că este imperios necesar ca echipa de management a noii societăți infințate SPTP să fie compusă din profesioniști, ocuparea acestor posturi să se realizeze în urma unui concurs transparent și deschis, pe criterii clare de selecție și în antiteză cu situația actuală, în care predomină criteriile politice, lipsa de transparenţă şi compromisul.

Dincolo de vorbele frumoase şi de promisiunile primarului, rămâne realitatea: o societate în pragul falimentului, condusă de apropriaţii primarului şi de către membrii PNL, cu un parc auto învechit, cu timpi de aşteptare pentru călători de zeci de minute, cu datorii în creştere, cu personal neplătit şi hărţuit de actuala conducere. Aceasta este factura unui sistem de management bazat pe calcul electoral, incompetenţă, lipsă de transparenţă şi compromis.

USR consideră că transportul public este un atribut cheie pentru îmbunătățirea calității vieții într-un oraș sufocat de mașini. Timişoara merită şi poate avea o societate de transport local care să pregătească oraşul pentru titlul de Capitală Culturală Europeană şi care să asigure o dezvoltare sustenabilă acestui oraş. Timişoara merită şi poate mai mult decât îi oferă actuala administraţie şi USR se va lupta pentru un trasport local civilizat și modern.

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara

Sursa foto: Wikipedia Commons

USR propune pentru bugetul din 2018: Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată

USR propune pentru bugetul din 2018: Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată

Sursa foto: Trenul dintre Viena și Aeroport. Bahnsteig 1/ Wikipedia Commons

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Transport modern și eficient pe calea ferata, între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara (AIT)
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Mobilitate, Transport public
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    12-16 luni
  4. Valoarea estimată a investiției:
    25 milioane lei

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect se are în vedere conectarea, pe calea ferată, a Aeroportului Internațional Timișoara cu Municipiul Timișoara și cu rețeaua feroviară existentă.

SCOP:

  • Dezvoltarea alternativelor de transport în Municipiul Timișoara pentru un acces modern, facil și optim către Aeroportul Internațional Timișoara (AIT).

OBIECTIVE:

  • Dezvoltarea unei alternative de transport de tip tren urban care să asigure accesul facil între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara.
  • Conectarea alternativei de transport de tip tren urban între ruta feroviara 213 existentă (Timișoara -Lipova) și Aeroportul Internațional Timișoara.

OBSERVAȚII:

  • Primăria Municipiului Timișoara în calitate de principal beneficiar al acestui proiect trebuie să inițieze un dialog constructiv cu Consiliul Județean Timiș, respectiv cu reprezentanți de la Ministerul Transporturilor și să identifice cele mai eficiente metode de convingere a părților implicate în această inițiativă;
  • Pentru că acest proiect să fie finalizat cel târziu la finele anului 2020, primele investiții trebuiesc alocate încă de anul acesta și intreprinse măsuri concrete de demarare a proiectului.
  • Această propunere de proiect apare și în noul Plan Urbanistic General (PUG) al Timișoarei și de asemenea a fost prezentată și în Proiectul Vision 2030.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

CONTEXT:

  • Legătura AIT cu Municipiul Timișoara este o problemă stringentă în contextul în care traficul de călători anual pe AIT a ajuns la 1,7 milioane pasageri și se estimează o creștere la aproximativ 2 milioane de pasageri pentru anul 2018
  • În condițiile în care  Municipiul Timișoara va fi în 2021 Capitala Culturală Europeană, sunt toate premisele unei creșteri și mai accentuate a numărului de pasageri în următorii ani și ca atare cu atât mai mult trebuie avute în vedere soluții fiabile de transport pe termen lung a fluxului de călători dintre Municipiul Timișoara și AIT;
  • De asemenea, trebuie avut în vedere că în 2018 este prevăzută începerea lucrările de modernizare și extindere pentru terminalul de zboruri interne iar anul următor, în 2019 se vor demara lucrările de modernizare si extindere a terminalului de zboruri internaționale a Aeroportului Internațional Timișoara ceea ce va duce o creștere substanțială a numărului de pasageri.
  • În acest moment societatea de transport public STPT (fostul RATT) operează două rute de autobuz care fac legătura dintre Municipiul Timișoara și AIT și anume:
    • Autobuzul E4, pe ruta Bastion – AIT – retur, cu frecvența de 1 cursa / ora;
    • Autobuzul E4b, pe ruta Gara de Nord – AIT – retur, cu frecvența de 4 curse/ zi;
  • Aceste rute de transport public, pe lângă faptul că sunt clar afectate de situația congestionării de trafic rutier şi a unei infrastructuri rutiere din zonă insuficiente pentru traficul rutier existent, sunt total neoptimizate cu traficul aerian și nu corespund nevoilor persoanelor care utilizează transportul aerian, de exemplu ultimul mijloc de transport părăsește aeroportul înainte ca ultima cursă aeriană să ajungă la Timișoara, ceea ce limitează și mai mult opțiunile de călătorie ale pasagerilor sosiți pe AIT spre destinația finală.
  • Conform Planului de Moblilitate Urbană Durabilă a Municipiului Timișoara:
    • serviciile de transport public nu sunt competitive prin comparatie cu autoturismul si taxiul
    • datorită slabei conectivități rutiera spre Vest si Sud (Jimbolia, Beograd), cetatenii trebuie sa traverseze orasul ca sa ajunga la aeroport;
    • nu exista facilitati pentru o legatura adecvata intre cursele de autobuz interurban si aeroport
    • în estimările inițiale pentru analiza fezabilității acestui proiect au fost luate în considerare cifrele de trafic aerian din anii de dinainte de anul 2015, motiv pentru care acest proiect a fost considerat înițiale nefezabil. În condițiile actuale, cu o creștere a traficului aerian în anul 2017 de peste 250% față de anul 2013 fezabilitatea acestui proiect trebuie reanalizată.

GRUPURI AFECTATE

  • Pasagerii curselor aeriene cu plecare – sosire pe AIT și însoțitorii acestora care în acest moment pot să opteze pentru deplasarea spre, respectiv dinspre AIT doar pentru transportul rutier: auto personal, taxi, respectiv transport public, ceea ce presupune implicit costuri ridicate și mai ales consum mare de timp.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

BENEFICII DIRECTE:

  • Venituri suplimentare semnificative obținute la bugetul local prin vânzarea biletelor de călătorie: o simplă analiză cost-beneficii pornind de la premizele unui cost de 8 RON pentru o cursă completă AIT – Mall Shoping Center arată o amortizare de 100% a investiției în aproximativ 6 ani, respectiv un câștig efectiv de aproximativ 42% după 8 ani de zile;
  • Rentabilizarea rutelor de transport public rutier care fac în acest moment legătura Municipiului Timișoara cu AIT prin reducerea numărului de curse pe zi și optimizarea traseelor;
  • Legătura directă pe calea ferată a orașului cu AIT ține de normalitatea curentă pentru un oraș modern, cu atât mai mult pentru o Capitală Culturală Europeană, când numărul de turiști crește semnificativ iar aceștia trebuie să aibă la îndemână soluții optime de transport public de legătură dintre Municipiul Timișoara și AIT;

BENEFICII INDIRECTE:

  • Reducerea aglomerației în mijloacele de transport public rutiere pe direcția de deplasare Nord – Sud și retur, prin preluarea unui flux important de călători pe trenul urban pe ruta nou înființată;
  • Reducerea poluării din zonă prin stimularea folosirii transportului în comun în detrimentul folosirii automobilului personal;
  • Corelarea noilor rute de transport public rutier cu programul curselor aeriene.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Legătura pe calea ferata a AIT de ruta feroviara 213 existentă, Timișoara – Lipova, presupune realizarea unui segment feroviar de o linie pe o lungime de aproximativ 1.5km, segment care într-o primă etapă poate fi dat în folosință și neelectrificat.
  • Propunerea de a folosi ruta feroviara 213, vine în contextul în care ruta feroviara 900 (Timișoara – București) este cea mai aglomerata rută din județul Timiș și este inclusă în lucrările de modernizare a coridorului European, segmentul Caransebeș – Arad.
  • Ruta de tren urban propusă, în comparație cu ruta autobuzului expres E4B, este prezentată în figura următoare:
Rută tren Timișoara - Aeroport
Rută tren Timișoara – Aeroport

LEGENDĂ

  • în portocaliu, ruta de autobuz existent E4B;
  • în albastru, ruta de tren urban propusa în condițiile în care segementul de cale ferată dintre AIT și ruta feroviară 213 ar fi disponibil: Gara de SUD (Mall Shoping Center)  – Gara de NORD – Gara de EST – Liceul Silvic – Giarmata Vii
    • cu negru stațiile de călători pe ruta propusă;
    • cu galben stațiile de călători adiționale care pot fi dezvoltate ulterior (Iulius Mall, Business Center P-ța 700, Pasaj str. Ardealului);
  • în roșu, noul tronson propus pentru conexiunea cu Aeroportul Internațional Timișoara
Diagramă posibile conexiuni cu Aeroportul Timișoara
Diagramă posibile conexiuni cu Aeroportul Timișoara

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată – o soluție modernă pentru un oraș european

Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată – o soluție modernă pentru un oraș european

Evoluția traficului pe aeroportul Timișoara

Începând cu anul 2014, traficul de călători pe Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timişoara (AIT), cât şi traficul de marfă, au crescut considerabil. Datele publice disponibile pe site-ul aeroportului Timișoara, evidențiază o creștere a traficului cu mai mult de 100% pentru intervalul 2014-2017, acesta ajungând de la o valoare de aproximativ 740,000 de călători în 2014, la o estimare de peste 1,7 milioane pentru anul 2017.

Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată - evolutie trafic calatori

Pentru anul 2018, prognoza estimează că pragul de 2 milioane de pasageri va fi depăşit. Pe lângă această creştere a numărului de pasageri, traficul de marfă şi-a dublat, de asemenea, valoarea în perioada 2014-2016, de la aproximativ 2 mii de tone în 2014, la peste 4 mii de tone în 2016.

Situația curentă a aeroportului „Traian Vuia”

O astfel de dezvoltare demonstrează potenţialul de creştere zonală și susține nevoia Timişoarei de a investi în continuare în infrastructura de transport aerian, cu atât mai mult cu cât dezvoltarea economică pe care o dorim cu toţii şi titlul de Capitală Europeană a Culturii pe care Timișoara îl va deține în 2021 vor impune o îmbunătăţire serioasă a infrastructurii orașului în general.

În aceste condiții, o investiţie în dezvoltarea capacităților Aeroportului Internațional Timişoara ar fi, cu certitudine, mai mult decât necesară. Din păcate auspiciile în acest sens nu sunt cele mai bune ținând cont că aeroportul Internațional „Traian Vuia” este deținut, la fel ca și Aeroportul „Henri Coandă” din Bucureşti şi Aeroportul “Mihail Kogălniceanu” din Constanţa, de Ministerul Transporturilor – acest mamut birocratic care înghite miliarde de lei de la bugetul de stat și care, sub actuala guvernare PSD, se dovedește total incapabil să gestioneze dezvoltarea infrastructurii de transport a României şi, implicit, a Timişoarei.

Pe lângă această necesitate există și o serie de măsuri şi investiţii complementare care ar putea fi abordate de către autoritățile publice de la nivel local și județean pentru a asigura o utilizare mai bună a acestei resurse pe care oraşul și județul nostru o deţin de facto, iar aceste măsuri şi investiţii complementare trebuie în mod obligatoriu să fie în atenția autorităților locale.

Principalele aspecte pe care autorităţile competente ar trebui să le vizeze cu prioritate sunt legate de infrastructura din jurul aeroportului și de accesul înspre aeroport, atât pentru pasageri, cât şi pentru vehiculele care transportă marfă. În acest moment, drumul care leagă Timişoara de Aeroportul Internațional „Traian Vuia” nu este în măsură să asigure un flux normal de trafic la ore de vârf, darămite să permită o dezvoltare sustenabilă şi să susțină previzionata creştere constantă a numărului de pasageri.

Astăzi, aeroportul este accesibil prin mijloace de transport în comun numai prin intermediul celor două linii de transport STPT: E4 şi E4b. Aceste căi de transport suferă de pe urma congestionării şi incapacităţii infrastructurii din zonă să absoarbă traficul rutier. Pe lângă acest fapt, cele două rute sunt total neoptimizate și nu corespund nevoilor persoanelor care utilizează transportul aerian. Astfel, ultimul mijloc de transport părăseşte aeroportul înainte ca ultima cursă aeriană să ajungă la Timişoara, fapt care dovedește, o dată în plus, lipsa de viziune și inabilitatea managerială a factorilor de deciziei din cadrul STPT.

Propunerea USR Timișoara – conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată

O posibilă soluție care să răspunda necesităților actuale și mai ales viitoare, soluție care ar prezenta și avantajul unei implementări cu impact redus asupra confortului în trafic al locuitorilor oraşului, ar fi reprezentată de conectarea feroviară a aeroportului cu oraşul, în principal cu Gara de Nord, dar nu numai.

Autorităţile locale cunosc foarte bine această situaţie. O dovadă în acest sens e faptul că în PUG-ul oraşului, aflat în curs de aprobare, este menționată necesitatea interconectării feroviare a oraşului cu aeroportul.

Din păcate, Primăria Timişoara nu a considerat că dezvoltarea legăturii cu aeroportul reprezintă o prioritate, motiv pentru care acest obiectiv a fost abandonat, el nefiind bugetat în PMUD 2016-2030. Nu ştim exact pe ce studiu de oportunitate şi fezabilitate s-au bazat autorităţile locale atunci când au decis că actuala legătură cu aeroportul, deja supra-saturată în timpul zilei, este suficientă pentru următoarea decadă. Considerăm că ar fi foarte utilă și necesară expunerea publică a acestei motivări, pentru a înţelege mai bine planul administraţiei cu privire la cheltuirea resurselor publice.

De asemenea, conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată apare detaliată și în Vision 2030, dezvoltat de Primărie în colaborare cu Fraunhofer Institut și prezentat public în anul 2008.

Conectarea aeroportului din Timisoara pe calea ferata
Situația liniilor feroviare din zona Aeroportului Timișoara.

Această soluție se poate implementa cu o mai mare rapiditate şi uşurinţă decât o eventuală extindere rutieră, tocmai pentru că se poate folosi de infrastructura existentă în acest moment.
Aeroportul este vecin la vest cu Linia feroviară 217 ce leagă Gara Timişoara Est de Radna şi se poate conecta mai departe, pe cale feroviară, spre Gara de Nord sau Arad. La sud de Aeroport este Linia 100, ce leagă Timişoara de Lugoj. Această amplasare, la confluenţa unor linii de transport feroviar, poate facilita legătura cu aeroportul pe calea ferată. Distanţa dintre Linia 217 şi Aeroport este de 1,5 km. Vision 2030 propune, în fapt, realizarea unei legături între cele două linii feroviare, L217 şi L100, printr-un tronson de cale ferată dublă electrificată, cu o lungime de 3 km, din zona Remetea Mare înspre Giarmata. Proiectul propune realizarea unei linii utilizabile de către toate tipurile de tren, un beneficiu colateral fiind reprezentat de îmbunătăţirea transportului periurban.

Cu alte cuvinte soluția tehnică evocată anterior nu este nouă, ea fiind formulată de mai mult timp și dezvoltată şi propusă de către specialişti. Evident că orice investiţie necesită realizarea în prealabil a unui studiu de fezabilitate, acesta fiind motivul pentru care apreciem că se impune efectuarea unui studiu care să aibă în vedere oportunitatea investiției, luând în calcul inclusiv creşterea previzionată a numărului de pasageri.

USR Timișoara susține că este necesară angajarea unui dialog real între reprezentanții administrațiilor publice de la nivel local și județean şi celelalte insituţii implicate în posibila implementare a acestui proiect, în speță Regionala CFR şi Ministerul Transporturilor, în calitate de acţionar principal al aeroportului, un dialog aplicat pe identificarea de soluții concrete.

Îi recomandăm pe această cale edilului Timișoarei să își canalizeze resursele de energie şi de timp într-un mod mai eficient. Dialogurile adesea jignitoare cu reprezentaţii din opoziție, mass-media sau chiar cu cetăţenii sunt neconstructive și nedemne de poziția pe care o ocupă. Mult mai util ar fi să lucreze în direcția identificării celor mai constructive și benefice soluții pentru Timișoara și, implicit, pentru cetățeni, iar deschiderea spre dialog este o condiție obligatorie în acest sens.

Ne dorim ca observațiile și propunerile noastre să fie recepționate în mod constructiv. USR Timișoara își reafirmă public, pe această cale, disponibilitatea de a oferi suport autorităţilor publice în vederea implementării tuturor proiectelor care aduc beneficii Timișoarei și care îi plasează pe cetățeni în centrul preocupărilor și demersurilor administrative.

Sursa foto: Turbojet/ Wikipedia Commons

RATT devine STPT. Situația transportului public din Timișoara în 2017

RATT devine STPT. Situația transportului public din Timișoara în 2017

O istorie a transportului public din Timișoara

În anul 1867 a fost dată în exploatare prima linie de tramvaie care unea cartierele Iosefin – Cetate – Fabric, punând astfel bazele dezvoltării acestui oraş şi transformarea sa într-o metropolă. Se poate spune că aceşti 150 de ani de transport local au oferit o bază suficient de solidă pentru a avea azi un transport demn de prezentul pe care îl trăim. Un sistem care să pună cetăţeanul şi nevoile sale pe primul loc, în deplină concordanţă cu principiile moderne de funcţionare ale unui serviciu de utilitate publică.

Menirea de utilitate publică a societății locale de transport a dispărut însă undeva în meandrele trecutului, sistemele folosite în prezent ne mai ţinând cont de realitatea economică şi socială actuală. O realitate într-o dinamică accelerată ce necesită soluţii pragmatice şi inteligente, care să răspundă provocărilor imediate şi în acelaşi timp necesită direcţii de devoltare pe termen lung. În loc să ofere soluţii pertinente la aceste provocări, regia supravieţuieşte de la an la an prin infuziile de capital ale primăriei, cu alte cuvinte toţi locuitorii oraşului ajung să salveze în fiecare an această companie de la faliment.

Care a fost situația pe 2016 a RATT

Doar în anul 2016 bugetul regiei de transport local a fost de 92,7 milioane de lei. Din această sumă, 56 milioane lei au reprezentat subvenţiile oferite de Primăria Timişoara. Cu alte cuvinte, în 2016, fără aceste subvenţii, regia de transport public nu şi-ar fi acoperit nici măcar jumătate din cheltuieli! Această sumă de 56 de milioane reprezintă în același timp peste 80 de călătorii pe care fiecare cetăţean al oraşului le-a plătit regiei de transport, sau, dacă folosim un alt termen de comparație, practic fiecare cetăţean a finanţat regia cu contravaloarea impozitului anual plătit pentru un apartament cu 2 camere.

Motivarea primăriei pentru această infuzie de capital este că scopul acestei societăţi nu este acela de a fi profitabilă, câştigul nereprezentând un interes în sine, costul acceptabil social fiind criteriul definitoriu în politica economică a companiei. Acest lucru este menţionat şi în referatul Primăriei Municipiului Timişoara privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2016 al Regiei Autonome de Transport Timişoara, cap. 1.1 – Venituri din exploatare.

Este evident că această factură de 56 de milioane a fost plătită în final tot de cetăţenii oraşului Timişoara. Ea reprezintă factura unei proaste administrări în general şi a unei lipse clare de viziune managerială cu efecte negative reale pe termen lung în dezvoltarea oraşului.

Care este situația pe 2017 a noii STPT

Pentru 2017 se preconizează o infuzie de capital şi mai mare, de aproximativ 70 de milioane, ceea ce reprezintă o creştere cu 25% faţă de anul trecut.

În aceste condiţii, fără a folosi cuvinte mari, putem spune că acest concept gol şi păgubos de a nu prioritiza indicatorii cheie de profitabilitate a regiei de transport public în managementul acesteia nu este altceva decât paravanul după care se ascunde incompetenţa administrativă a celor ce conduc această instituţie. Cel mai probabil politizarea excesivă a funcţiilor a condus în timp la această situaţie absurdă în care criteriul esenţial de promovare a devenit obedienţa faţă de factorul politic iar criteriile de performanţă au fost puse pe plan secundar. Regia de transport public local a devenit în timp, precum multe alte companii de stat din România, un vehicul de propagandă electorală prin intermediul cărora aleşii politici vremelnici oferă false gratuităţi în scopul unor viitoare câştiguri electorale iar tranformarea statutului RATT din regie autonomă în STPT, societate pe acţiuni cu acţionar majoritar Consililul Local al PMT, nu rezolvă implicit această stare de lucruri.

USR, prin vocea filialei locale Timişoara, consideră că transportul public este cheia mobilităţii urbane într-un oraş ce se pregăteşte să devină capitală culturală europeană. Atragem atenţia că pentru realizarea acestui lucru este esenţială restructurarea RATT pe principii corecte, realitate pusă sub semne serioase de întrebare în condiţiile în care din comunicatele publice disponibile rezultă ca echipa de management rămane practic aceeaşi.

Ce așteaptă timișorenii de la STPT

Noua societate creată, STPT, îşi va prezenta planul de management cel târziu pe 30.10.2017. Considerăm că acest plan de management trebuie să ofere răspunsuri şi soluţii pertinente şi la următoarele aspecte:

  • folosirea tehnologiei prin aplicaţii smart care să permită o utilizare facilă a serviciilor sale şi o plată la fel de uşoară atât pentru cetăţeni cât şi pentru turişti; deşi există un sistem de ticketing bazat pe carduri contactless din ianuarie 2009, în realitate pentru a pune bani pe cardul de transport sau pentru a achiziţiona un abonament utilizatorii de transport public sunt obligaţi să folosească obligatoriu chioşcurile RATT iar vizualizarea sold-ul din „portofelul electronic” se poate face doar într-un mijloc de transport;
  • regândirea traseelor pe criterii de cost / beneficii;
  • restructurarea sistemului de abonamente, o restructurare care să ţină cont de direcţia reală de dezvoltare a Timişoarei;
  • regândirea sistemului de gratuităţi astfel încât acestea să se adreseze cu adevărat posibilităţilor financiare ale utilizatorilor şi nu avantajelor electorale ale factorilor politici;
  • regândirea preţurilor la bilete – ca o paranteză, în 2009 preţul unui bilet RATT a fost 1.6 RON / călătorie la un salariu minim brut pe ţară de 600RON; în 2017 biletul RATT costă 2 RON / călătorie iar salariul minim brut pe ţară este de 1450 RON;
  • un sistem informatic de calcul al fluxului de pasageri ar putea permite companiei să-şi eficientizeze şi să-şi regândească organizarea şi investiţiile viitoare;
  • creşterea siguranţei şi confortului pasagerilor (sisteme de climatizare şi încălzire, curățenia mijloacelor de transport, norme şi instrucţiuni standardizate pentru mentenanţa preventivă şi corectivă, etc… );
  • planul de investiţii în infrastructură şi mijloace de transport în comun, folosind ca puncte cheie sisteme de ultimă generaţie, cu consum redus de combustibil/energie, hibride – care să nu blocheze buna funcţionare în cazul în care rămân fară o sursă de alimentare.

Aşteptăm cu interes planul de management al noii societăţii infiinţate. Acest oraş trebuie să deţină o societate de transport public local care să ofere servicii de calitate la preţuri competitive şi să reprezinte o alternativă viabilă la transportul individual.

sursa foto: Paul Istoan/Flickr