Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoara: Împreună vom reaprinde spiritul Timișoarei!

Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoara: Împreună vom reaprinde spiritul Timișoarei!

Aveai 19 ani când ai venit pentru prima dată în România. Cum s-a întâmplat? 

După ce am terminat liceul, am vrut să câștig, măcar pentru un an, experiență practică de viață, să învăț de la alți oameni care au o perspectivă total diferită. Am aplicat pentru un program de voluntariat cu locuri în mai multe țări în lume, și am ajuns, mai mult sau mai puțin întâmplător, la Timișoara. Nu știam absolut nimic despre Europa de Est, despre România, despre Banat. Cred că am venit cu un bagaj de prejudecăți. Și am găsit o lume cu o istorie și o cultură care m-au făcut să înțeleg, pentru prima oară, ce este Europa.

Ai devenit cunoscut în Timișoara cu proiecte culturale și ca dirijor la „Timișoara Gospel Project”. Cum de te-ai hotărât să te implici și în politică?  

Timișoara este singurul oraș din lume unde mă simt cu adevărat parte a unei comunități – a unei comunități creative, primitoare și pline de viață. Timișoara are un potențial uriaș, potențial care momentan se evaporă din cauza unui sistem administrativ și politic rămas în secolul trecut. Iubesc acest oraș prea mult ca să stau deoparte. Iar începând cu protestele anti-corupție și pro-justiție din 2017, la care am participat activ, mi-am dat seama că viața mea profesională din administrația publică germană și implicarea mea în România nu mai trebuie să fie două lucruri separate. 

Și de ce ai ales USR?

Partidele mari sunt cele care au adus România și Timișoara acolo unde suntem. Singura noastră speranță este o reformare profundă a clasei politice, iar asta se poate face doar cu oameni noi și partide noi. Am intrat în USR, la fel ca și mulți alții, dintr-o dorință de a schimba regulile jocului. Ne-am săturat să fim conduși de o clasă politică vulgară, incompetentă și coruptă. Observ că din ce în ce mai mulți români simt la fel și prind curaj să se implice politic pentru a schimba sistemul din interior.

Cum crezi că experiența ta internațională te poate ajuta pentru funcția de primar?

Timișoara trebuie plasată din nou pe harta orașelor europene inovatoare, trebuie să devină un reper internațional pentru ce înseamnă „oraș” în secolul 21. Eu de mulți ani lucrez în cooperare internațională, înțeleg cum funcționează ecosistemul european, care sunt regulile nescrise pentru a atrage interes internațional (și fonduri). Și nu sunt singurul care are această perspectivă, mulți timișoreni au experiență internațională sau trăiesc în străinătate, și aș vrea să ne gândim cum putem valorifica și perspectiva și relațiile diasporei pentru dezvoltarea orașului. 

Apropo de dezvoltare – care crezi că trebuie să fie prioritățile orașului?  

Pentru mine totul începe cu o administrație publică funcțională, care răspunde în mod eficient și corect la nevoile cetățenilor. Momentan avem un haos în instituțiile publice locale, haos prin care pierdem și bani și timp, deci cu siguranță va fi o prioritate o restructurare în primărie și în societățile comerciale din subordine. Digitalizarea procedurilor și a serviciilor, cu transparență maximă, ne va ajuta nu doar să devenim o administrație locală modernă, ci și să stopăm sifonarea banilor.

Un sistem de transport în comun și o rețea de piste de biciclete cu adevărat funcționale vor fi o prioritate importantă pentru a moderniza mobilitatea urbană din Timișoara – trebuie să motivăm oamenii să-și lase mașina personală acasă, altfel nu vom face față niciodată traficului auto. 

Un alt punct important va fi dezvoltarea unei strategii coerente pentru renașterea cartierelor timișorene. Avem nevoie de o punte de legătură între nevoile cartierelor și aparatul primăriei, de restaurare și revitalizare, inclusiv încurajarea turismului în cartierele istorice. Și, nu în ultimul rând, de o conexiune bună a cartierelor mărginașe cu centrul, cu ajutorul mijloacelor de transport în comun, și de o urbanizare coerentă, cu străzi asfaltate, trotuare și utilități publice. E greu de înțeles de ce Timișoara, la 135 de ani după ce a fost primul oraș din Europa cu iluminat stradal electric, încă are străzi întregi unde e beznă noaptea!

Dacă tot vorbim de marginea orașului – mulți timișoreni de fapt locuiesc în satele din jurul Timișoarei. Ce rol va juca acest aspect pentru tine ca primar?

E un aspect foarte important – trebuie să gândim dezvoltarea Timișoarei nu doar în limitele granițelor administrative, ci cu perspectiva unei zone metropolitane. Doar așa vom putea să ne folosim de avantajele aglomerației, și doar așa putem intra în competiție cu alte zone metropolitane din Europa. Deci voi pune un mare accent pe colaborarea cu primăriile din jurul Timișoarei, inclusiv pentru atragerea de fonduri europene comune.

Ce le răspunzi celor care te consideră un idealist, celor convinși că în România nu se poate schimba nimic, așa că e mai „safe” să te aliezi cu cei din sistem decât să încerci să îl reformezi?

Cred că ne-a trecut iluzia că statusul quo e mai „safe”. De 30 de ani, aceiași oameni din același sistem falimentar, ne oferă aceeași ciorbă reîncălzită, iar lucrurile nu se schimbă în bine, ci instituțiile publice putrezesc din ce în ce mai mult. Dacă nici acum, când peste 5 milioane de români au plecat deja, nu prindem curaj să refacem sistemul din temelii, atunci când?

Un plan pentru a reduce poluarea din Timișoara și a o face respirabilă

Un plan pentru a reduce poluarea din Timișoara și a o face respirabilă

În ultimele zile, Timișoara a fost învăluită într-un praf dens, pe care l-am simțit și chiar văzut cu toții. Am ajuns să fim înecați în smog, așa cum mai vezi în orașele din China sau India. I-am cerut domnului Robu să vină cu soluții pentru a face Timișoara respirabilă. Am primit la schimb găleți de zoaie, la fel ca cetățenii ce voiau explicații de la domnul primar. Până ne va dezvălui dumnealui răspunsurile sale, vă prezentăm ce va face USR:

Încurajarea transportului public și al celui alternativ

Transportul public are nevoie de mai multe benzi dedicate, nu mai puține. Unele trasee ar trebui regândite. Liniile de tramvai reabilitate, nu închise. Astfel, mijloacele de transport se vor succeda la o distanță decentă și predictibilă de timp. RATT/STPT e o societate comercială ce trebuie decăpușată, pentru a putea oferi servicii mai bune: mijloace de transport mai multe, mai noi, curate, personal amabil, stații de transport în comun decente.

Transportul alternativ are nevoie de mai multe piste de biciclete, însă piste adevărate, nu linii trasate pe trotuare și borduri înalte. Pietonii trebuie încurajați construind trotuare bune, umbrite și curate, nu forțându-i să stea o veșnicie la semafor.

Îngrijirea zonelor verzi și curățenia în oraș

Mai multe parcuri și mici zone verzi în cartiere, aliniamente de arbori, stoparea tăierii în neștire a copacilor maturi și sănătoși. Spațiile verzi dintre blocuri trebuie să redevină asta, nu să fie folosite ca parcări sau gropi de gunoi. Curățenie stradală impecabilă, spălarea și stropirea străzilor, ridicarea tuturor gunoaielor abandonate, în paralel cu amendarea celor care le aruncă.

Parcările

Avem nevoie urgentă de parcări! Un procent semnificativ din trafic se datorează mașinilor care se învârt inutil în căutarea unui loc de parcare. În plus, am putea elibera spațiul public de mașinile parcate lângă bordură sau pe trotuar, spațiu prețios, ce ar putea reveni pietonilor sau transportului în comun. Avem nevoie de locuri de parcare sub- sau supraterane în centru (scumpe) și de parcări rezervate pentru riverani din cartiere (ieftine).

Disciplină pe șantierele din oraș

Poliția locală are obligația să amendeze camioanele ce ies pline de noroi pe drum sau care nu au conținutul acoperit. Gropile de pe spațiul public pe care le sapă furnizorii de utilități publice trebuie repede reparate, iar domeniul public refăcut întocmai. Trebuie să terminăm cu șantierele în jurul cărora e plin de nisip, pământ, praf sau noroi și cu cele lăsate de izbeliște cu săptămânile și lunile.

Verificarea marilor poluatori din oraș

USR a propus Legea Mirosurilor, proiect îngropat momentan în Parlament. Îl vom scoate la lumină. Agenția pentru Protecția Mediului* trebuie însă să-și facă serios treaba și să amendeze orice firmă nu respectă normele și îi asfixiază pe oameni.

Verificarea noxelor mașinilor aflate în trafic

Trebuie să încheiem epoca mașinilor ce trec Inspecția Tehnică Periodică deși ele lasă un nor de fum în spate. Ca măsură suplimentară, Timișoara și restul orașelor României se vor curăța prin controale mixte în trafic (Poliție – Registrul Auto Român*), care să verifice starea tehnică a vehiculului și mai ales nivelul emisiilor poluante.

Reducerea traficului din oraș

Terminarea centurii* sud e o prioritate, dar și partea de nord-vest e neglijată. Inelul IV trebuie terminat cât mai repede, ca să scăpăm de traficul de tranzit din centrul orașului. Iar pentru cei care locuiesc în periurban, dar vin în Timișoara pentru job și divertisment, trebuie să dezvoltăm un transport public cu adevărat regional.

Domnule Robu, în loc să promiteți diplome pentru „cetățenii de rușine” (de când un primar are dreptul să-și numească astfel concetățenii?!), nu mai bine veniți cu un PLAN urmat de MĂSURI concrete pentru a face aerul din oraș un aer „nu bun, ci excelent”?

*știm că Agenția pentru Protecția Mediului, Registrul Auto Român sau construcția centurii nu cad în responsabilitatea unui primar, însă primarul unui mare oraș din România poate și trebuie să adreseze constant aceste probleme;

Un teren uriaş în inima Timișoarei, două clădiri de patrimoniu și 100 de ani de istorie în pericol. Opriți PUZ-ul de pe terenul Liceului de Arte!

Un teren uriaş în inima Timișoarei, două clădiri de patrimoniu și 100 de ani de istorie în pericol. Opriți PUZ-ul de pe terenul Liceului de Arte!

Opriți distrugerea clădirilor istorice din centrul Timișoarei!

În 1919 s-a construit Liceul Israelit din Timișoara, clădire care a devenit celebrul Liceu de Arte Plastice în anii 70. În 2019 se votează distrugerea lui. Haideți să oprim Planul Urbanistic Zonal care este pe ordinea de zi a Consiliului Local mâine (vineri) și care va permite să se construiască un monstru de clădire în mijlocul Timișoarei. Din clădirile istorice vor rămâne doar fațadele. Avem nevoie de o dezvoltare cu gust, bun simț și cu respect pentru istoria locului, nu cu buldozerul. Scrieți acum consilierilor locali să nu voteze acest proiect în forma propusă! DIMECA RADU (PNL) radu.dimeca@primariatm.roCiprian Mihok (PNL) ciprian.mihok@primariatm.ro CĂLDĂRARU LUCIAN (PNL) lucian.caldararu@primariatm.roSÎRBU NICUȘOR (PNL) nicusor.sirbu@primariatm.roSandu Stefan (PNL) stefan.sandu@primariatm.roBARABAȘ LORENZO (PNL) lorenzo.barabas@primariatm.roAdrian Lulciuc (PNL) adrian.lulciuc@primariatm.roMARIȘ DANIELA (PNL) daniela.maris@primariatm.roGrigore Grigoroiu (PNL) grigore.grigoroiu@primariatm.roMOȘIU SIMION (PNL) simion.mosiu@primariatm.roTÎRZIU ADELINA (PNL) adelina.tirziu@primariatm.roPOPOVICI GABRIELA (PSD) gabriela.popovici@primariatm.roIDOLU IULIAN DANIEL (PSD) daniel.idolu@primariatm.roSZATMARI IOAN (PSD) ioan.szatmari@primariatm.roMAZILU OCTAVIAN (PSD) octavian.mazilu@primariatm.roIONESCU SORIN (PSD) sorin.ionescu@primariatm.roTAROPA LUCIAN (PSD) lucian.taropa@primariatm.roȚUNDREA LUMINIȚA (PSD) luminita.tundrea@primariatm.roBLOȚIU ANDRA-ANCA (PSD) MATEESCU IOAN (PSD) ioan.mateescu@primariatm.roSIPOS ELENA (UDMR)Marius Dugulescu (PMP) marius.dugulescu@primariatm.roPOPESCU RALUCA (PMP) raluca.popescu@primariatm.ro CHINDRIȘ LAURA (ALDE) Adrian Orza (Independent) adrian.orza@primariatm.ro

Gepostet von Dominic Samuel Fritz am Mittwoch, 23. Oktober 2019

În dreapta Primăriei Municipiului Timișoara se afla un teren impresionant care cuprinde în acest moment: un ansamblu înscris pe lista monumentelor istorice o parcare privată improvizată și o altă mare parte fără nicio construcţie. Interesul investitorilor pentru acest teren vast este uriaș! Întrebarea noastră este: ce ne dorim?

Vineri, 25 octombrie 2019, în ședința de Consiliu Local va fi votat un Plan Urbanistic Zonal care va reglementa destinația acestui teren situat chiar în inima Timişoarei.

Trebuie să luăm în serios propunerile cu care vine acest Plan Urbanistic Zonal care în acest moment permite să se construiască aproape fără limite, cu o densitate foarte mare. Se va permite demolarea clădirilor istorice, se pot păstra doar fațadele. O parte a planului este ca pe o mică bucată de teren, cam 400 de metri pătrați, să se construiască încă o bandă auto acolo. O bandă auto, cam acesta este prețul la care a vândut Primăria dreptul de a face – mai mult sau mai puțin – orice, pe acest teren!

Ne opunem acestui proiect alături de alte mii de timișoreni care nu doresc ca patrimoniul oraşului să fie batjocorit. În acest moment avem aici doua clădiri istorice importante: fostul Liceu de Arte Plastice și Inspectoratul Școlar care funcționează în fostul internat al liceului israelit.  Împreună, aceste două clădiri formează un ansamblu care este și înscris pe lista monumentelor istorice. O alta mare parte a terenului nu are nicio construcție, iar momentan o bucata de teren este folosită acum ca și parcare privată!

Acum un an, la debaterea publica a acestui proiect s-a tras un semnal de alarmă atȃt din partea cetăţenilor, cȃt şi a multor instituţii: Ordinul Arhitecților, Institutul Național al Patrimoniului, Mitropolia Banatului, Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei. Din păcate, aceste voci nu au fost ascultate și mai mult, minuta acestei dezbateri publice a dispărut de pe site-ul Primăriei, unde trebuia să fie publicată, prin lege.

Suntem fermi: noi toți ne dorim o investiție în acest loc! Noi toți vrem să se dezvolte orașul, să fie revitalizate cartierele istorice, cu tot cu idei noi, construcții noi, cu arhitectură captivantă, interesantă, nouă.

Dar acest lucru nu se poate obține cu buldozerul!

Clădirile istorice sunt o resursă finită. Generațiile anterioare ne-au lăsat moștenire o arhitectură impresionantă. Care va fi moștenirea noastră – distrugerea lor? Pentru că nu vorbim doar despre două clădiri istorice, vorbim despre viitor și propria noastră identitate. 

Întrebările fireşti care se impun în asemenea situaţie sunt: cui aparţine acest oraș? Pe cine ascultăm în procesul de luare a deciziilor? Ce înțelegem prin modernizare?  Vrem să avem un oraș superficial, în care nu rămân decât fațadele, sau un oraș cu personalitate, în care valorificăm trecutul pentru un viitor mai bun pentru toți?

Haideți să dezvoltăm acest loc special cu cap. Haideți să oprim acest Plan Urbanistic Zonal care va permite distrugerea clădirilor de patrimoniu. Noi suntem acum vocea oraşului, vocea locuitorilor care se opun distrugerii aproape fără discernămȃnt, în detrimentul păstrării unor valori istorice care vor fi irecuperabile.

Împreună putem salva spiritul Timișoarei!

Dominic Samuel Fritz: Timișoara la masă de 1 decembrie

Dominic Samuel Fritz: Timișoara la masă de 1 decembrie

Haideți să sărbătorim altfel Ziua României!

Timișoara trebuie să redevină o comunitate. Iar o comunitate puternică se bazează pe încredere.

Vă propun un experiment: de Ziua României, la 1 decembrie, vrem să aducem împreună 500 de timișoreni care nu se cunosc între ei, pentru a lua cina împreună și pentru a vorbi despre orașul lor și speranțele pe care le au pentru acesta și pentru țară.

Persoane din tot orașul vor găzdui la ele acasă câte 3-6 oameni diferiți pentru o cină – o celebrare a ospitalității și o dovadă că putem reclădi încrederea în cel de lângă noi. Eu voi fi una dintre gazde. Fii și tu parte din evenimentul nostru și înscrie-te aici pentru a fi una dintre gazde!

Cei care vor să facă parte din acest experiment în calitate de oaspeți, se vor putea înscrie începând cu 22 octombrie. Oaspeții vor putea dona o sumă mică pentru campania noastră, bani ce vor fi folosiți pentru a închiria un sediu de campanie, pe care vrem să-l transformăm într-un loc al comunității.

Haideți să arătăm că timișorenii se pot pune cu toții la aceeași masă.

Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoara

Noi datorii pentru a plăti vechile datorii. Primăria Timișoara vrea să împrumute 203 milioane lei

Noi datorii pentru a plăti vechile datorii. Primăria Timișoara vrea să împrumute 203 milioane lei

Anul trecut, Nicolae Robu încerca să justifice un nou împrumut prin nevoia de a investi în Pasajul Solventul. Așa se justifica proiectul de Hotărâre a Consiliu Local pentru aprobarea unui credit de 213 milioane lei, un împrumut din care jumătate din bani ar fi trebuit să meargă pentru dezvoltare. Așadar domnul primar ne promitea că va folosi 113 milioane de lei pentru a refinața datoriile Primariei și că 100 milioane lei vor merge către proiecte de care timișorenii au nevoie.

Toți cei 203 milioane lei merg pentru plata unor datorii

Astăzi, justificarea asta – oricum fantezistă, pentru că proiectul Solventul tot așteaptă din 2013 – a dispărut. Primăria recunoaște de ce ia noul credit de 203 milioane lei: pentru că nu mai are bani și are nevoie de surse de finanțare pentru a funcționa. Așadar, toti banii se duc pe datoriile pe care le avem deja, nici pomeneală de bani pentru dezvoltare. Tot ce face domnul Robu e să scape, timp de 2 ani, de plata ratelor pentru creditele vechi, mai ales că vor fi alegeri locale la anul.

Luăm 203 milioane lei având consultanță de la o firmă cu trei angajați

Pentru contractarea împrumutului, Primaria a beneficiat de consultanță din partea unei firme ce are doar trei angajați. Cum altfel sub administrația Robu? Primăria Oradea este auditată în fiecare an de agenția internațională de rating FITCH. Noi lucrăm cu firme care au avut în primii cinci ani de activitate zero angajați.

Cât de rentabilă este această refinanțare?

Pentru acest credit de 203 milioane lei (făcut pentru a plăti datorii vechi, ce cerc vicios!), nu există public un grafic de rambursare, așa cum nu există nici pentru cele patru credite pe care Primăria vrea să le refinanțeze prin noul credit.

An Sumă Instituție credit Primar
2010 4,8 mil € (~22,2 mil. lei) BCR Gheorghe Ciuhandu
2013 10,4 mil. lei BCR Nicolae Robu
2014 72,8 mil. lei IF Corporation Nicolae Robu
2018 98,5 mil. lei Ministerul de Finanțe Nicolae Robu

Alte întrebări pe care orice cetățean cu un pic de pregătire financiară și le-ar pune: de ce vrea primăria să refinanțeze un credit în euro care se plătește de 9 ani și pentru care probabil deja s-a plătit dobânda? De ce vor să achite un credit în euro (a cărui dobândă e legată de indicele EURIBOR, ce acum e negativ), cu unul proaspăt contractat în lei (a cărui dobândă e legată de indicele ROBOR, aflat la peste 3%)?

Cât de bine stă de fapt bugetul Timișoarei?

Să nu uităm si că a trecut mai puțin un an de când primăria s-a mai împrumutat cu 100 de milioane lei din Trezorerie pentru a plăti subvenția în avans pentru Colterm. 

Nu știu câți vă mai amintiți, dar anul trecut administrația Robu a fost cu un picior în insolvență. Bani de salarii nu prea mai erau, cei de la STPT erau la a doua lună fără salarii, Coltermul era cu conturile blocate și fără gaz, șantiere erau oprite din lipsă de fonduri, iar Primăria nu a putut să își plătească obligațiile financiare. Ce rezolvă acest credit?

În primul și în primul rând dă o perioadă de grație de doi ani, cele patru credite de mai sus (dintre care trei contractate în timpul de când domnul Robu este primar) vor fi unite într-unul singur, iar plata pentru datoriile făcute de administrația domnului Robu va începe din 2021. Bugetul Timișoarei este în piuneze după șapte ani de dezvoltare fără cap a actualei administrații. 80% din bugetul consolidat din 2018 a mers pe cheltuieli de funcționare, numărul angajaților din primărie a crescut, salariile au crescut și ele la plafoane maximale, veniturile scad, iar banii de investiții sunt risipiți prin tot felul de firme de casă sau sunt prost administrați de SDM sau Colterm. 

La capătul celei de al doilea mandat, Nicolae Robu și camarila sa au dus Timișoara aproape de colaps financiar și administrativ, singura soluție pe care o au e un nou credit pentru a acoperii datoriile pe care tot ei le-au făcut. De fapt soluția este o nouă administrație pentru Timișoara, una profesionistă, ce să lucreze pentru comunitate.

5 aspecte ale vieții timișorenilor care ar fi îmbunătățite de adoptarea unui nou Plan Urbanistic General (PUG)

5 aspecte ale vieții timișorenilor care ar fi îmbunătățite de adoptarea unui nou Plan Urbanistic General (PUG)

Timișoara se dezvoltă după un Plan Urbanistic General (PUG) făcut în anii ‘90.

Acest lucru este cauzat de incapacitatea instituțiilor, dar și interesele divergente ale unor grupuri de interese din sfera dezvoltării imobiliare.

Cândva prin anul 2008 s-a început lucrul la un nou PUG pentru Timișoara. Totuși, demersul a fost amânat la infinit până în punctul în care noul Plan Urbanistic General va fi depășit în momentul în care intră în vigoare.

Efectele acestui lucru se pot vedea peste tot în oraș. Planul Urbanistic General este principalul instrument de planificare spațială pentru administrația locală, un instrument care asigură o dezvoltare armonioasa șii coordonată a orașului.  Deci, pe scurt, PUG-ul are rolul de a dezvolta orașul într-un mod coerent după o viziune clară ce ține cont de nevoile cetățenilor.

Asta înseamnă fluiditatea traficului, spațiile verzi, zonele rezidențiale și separarea lor de zone industriale. Înseamnă calitatea vieții noastre în oraș și cât de frumos este acesta.

Ca să ilustrăm mai clar cum ne afectează lipsa acestui PUG, mai jos avem o listă cu 5 lucruri care s-ar îmbunătăți odată cu adoptarea PUG-ului nou:

  1. Am avea o mobilitate mai bună în Timișoara

PUG-ul se fundamentează pe studii de mobilitate și propune îmbunătățiri ale infrastructurii pentru toate categoriile: transport în comun, circulație auto, piste biciclete și spații pietonale.

Momentan, Primăria Timișoara modernizează infrastructura haotic, deoarece îi lipsește o imagine completă a problemei.

Aceste PUG-uri tratează și importantele conexiuni auto cu localitățile din apropierea Timișoarei și ar veni cu propuneri pentru evitarea ambuteiajelor la ieșirile din oraș.

Traficul de care ne lovim în fiecare zi este o urmare directă a dezvoltării ”organice” a orașului și ar fi o experiență net superioară pentru toți participanții la trafic, dacă ar exista alternative de calitate la traficul auto, dar și o infrastructură construită inteligent după un plan bine stabilit.

  1. Timișoara ar avea un aer mai curat și mai multe spații verzi

PUG-ul înseamnă și o strategie pentru spațiile verzi incluzând aici și perdele verzi de protecție împotriva prafului. De asemnea prin PUG se propun parcuri și spații publice pe terenurile aflate în proprietate publică. Asta înseamnă dezvoltarea durabilă a orașului.

Aerul pe care-l respirăm este direct legat de dezvoltarea orașului. Unde sunt spațiile verzi? Cât de mari sunt și cât de departe sunt de centrele de poluare? Planul Urbanistic General ține cont de aceste lucruri și propune soluțiile cele mai bune.

Dacă mergem în Vest, vom vedea exemple de cum ar putea arăta Timișoara, dacă dezvoltarea ei s-ar face coerent și cu atenție la nevoile reale ale timișorenilor.

Chiar dacă există bună intenție, fără un PUG o astfel de dezvoltare este imposibilă.

  1. Mai multe locuințe la prețuri rezonabile

PUG-ul e cel mai bun mecanism de reglare al pieței imobiliare. 

Fără PUG, dezvoltatorii sunt obligați să compenseze lipsa de reglementare cu PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale). Problema PUZ-urilor este că, fiind promovate de o entitate privată, au automat un caracter speculativ. Specula imobiliară dezechilibrează prețurile la terenuri, lucru care se reflectă în costul final al locuinței.

Avem nevoie de un PUG nou, care să țină cont de creșterea orașului și de nevoile pieței. În momentul în care lăsăm acest domeniu nereglementat, dezvoltatorul se lasă complet ghidat de profit, iar calitatea vieții în noile zone rezidențiale scade în lipsa planificării.

  1. Mai multă protecție pentru locuitori

PUG-ul stabilește condițiile de dezvoltare pentru toate zonele din oraș. 

Practic, se atenuează discrepanțele date de locuințe colective mari (blocuri) lângă case uni-familiale. Asta înseamnă mai multă protecție pentru locuitori și o abordare urbanistică unitară la nivel de cvartale. 

În momentul în care se inserează blocuri între case, se creează disconfort pentru locuințele învecinate, cum ar fi umbrirea și privarea de intimitate.

  1. Fără ”blaturi” între instituții 

În acest moment, instituțiile locale se pot acoperi atunci când ”dezvoltarea în forță” devine ilegală.

Dezvoltarea Timișoarei se face ”după ureche”, iar în ureche șoptește de obicei întâiul conducător al urbei și anturajul său. În lipsa unui PUG primăria ia de multe ori decizii nefundamentate și uneori chiar ilegale.

Atunci când se întâmplă o nelegalitate, în lipsa PUG-ului, autoritățile de control pot să susțină în mod incorect primăria. Adică ”să facă blaturi”.

Planul Urbanistic General furnizează instrucțiuni clare, propuse de experți și girate de instituții, pentru dezvoltarea durabilă a orașului. Existența unui astfel de document ”la zi” evită cu totul situațiile în care ”blatul” poate fi măcar posibil.

Nu în ultimul rând, cu un PUG ”la zi” Timișoara ar deveni un oraș mai frumos și mai plăcut pentru toți locuitorii. Planificarea urbană este un domeniu foarte complex, de care trebuie să se ocupe exclusiv experții. Timișoara are nevoie de viziune și are nevoie de coerență. Nu este suficient să reacționăm la ceea ce se întâmplă în prezent, ci trebuie să fim pregătiți și pentru viitor.

De mulți ani avem nevoie de un PUG nou, dar acum această nevoie este de-a dreptul urgentă. Și pe zi ce trece, situația se agravează, deoarece situația din vechiul PUG nici măcar nu mai seamănă cu realitatea de pe teren.

Proiectul de Trafic Management și Siguranță a Traficului (Unda Verde) ne-a costat de 7 ori mai mult decât trebuia!

Proiectul de Trafic Management și Siguranță a Traficului (Unda Verde) ne-a costat de 7 ori mai mult decât trebuia!

Semaforișoara, Ep.1

Sistemul integrat de management adaptiv al traficului implementat în Timișoara este deseori pomenit la superlativ în spațiul public de către reprezentanții administrației locale, văzut ca un proiect de mare succes al actualei administrații. Dar, dacă lucrurile stau într-adevăr foarte bine, atunci de ce atât de mulți timișoreni sunt nemulțumiți de condițiile de trafic? 

Contrariați de discrepanța dintre aceste declarații și nemulțumirile timișorenilor, am început o analiză detaliată în acest sens, iar concluziile obținute sunt foarte interesante.

Astăzi vom vorbi despre bani și durata de implementare

  • cât trebuia să coste acest proiect? 
  • cât a costat la final?
  • estimarea inițială de timp pentru implementarea sistemului, respectiv cât a durat efectiv implementarea acestui proiect.

În aprilie 2015, Primăria Municipiului Timișoara a semnat un contract de tip ”turn-key” (la cheie) cu Consorțiul Swarco Traffic România – Avitech – Swarco Mizar, nr. 99 / 23.04.2015, cu valoarea contractuală de 19.960.632 lei + TVA și cu o durată de implementare de 7 (șapte) luni. 

Proiect cu finanțare europeană, POR 2007-2013 axa1, cod SMIS 40398, costul acestei investiții trebuia acoperit în mare parte din fonduri nerambursabile (FEN), cu următoarele surse de finanțare:

  • Bugetul local    → 3,1 mil. lei
  • Bugetul de stat → 2,6 mil. lei
  • Fonduri FEN    → 13,8 mil. lei

Proiectul de Trafic Management -costuri inițiale

Dar, cum viața bate filmul, durata de implementare a acestui proiect a durat 18 luni în loc de cele 7 inițial contractate. Astfel, pe parcurs s-au semnat două addendum-uri la contractul inițial,  oficializate prin două hotărâri de Consiliu Local: HCL Nr. 551 / 16.12.2015, respectiv HCL Nr. 83 / 09.09.2016.

Aceste prelungiri ale termenului inițial de execuție au venit și cu costurile de rigoare asociate, costuri plătite INTEGRAL de la bugetul local, după cum urmează:

  • HCL Nr.551 / 16.12.2015    3,9 mil lei + TVA
  • HCL Nr.83 / 09.09.2016    9,9 mil lei + TVA

Această situație ridică 2 întrebări importante: 

  • dacă vina pentru aceste întârzieri aparține Primăriei Timișoara, de ce nimeni din administrația locală nu și-a asumat acest eșec contractual? Este vorba despre un cost suplimentar plătit INTEGRAL din bugetul local de de aproximativ 14 mil. lei.
  • dacă vina pentru aceste întârzieri aparține contractantului, în acest caz Consorțiului Swarco, de ce nu s-au obținut penalități pentru perioada de întârziere având în vedere că în contract sunt stipulate penalități de 0.5% din valoarea contractului / zi de întârziere?

Și mai bizară este semnarea unui alt contract cu privire la sistemul de management adaptiv al traficului. În mai 2016 Municipiul Timișoara a semnat cu firma locală Backup Technology s.r.l., un contract semnat în urma unei cereri de ofertă (nu prin licitație!), contractul nr. 75 / 26.05.2016. 

Scopul acestui contract este următorul: 

  • Art. 4.1: ”Executantul se obligă să execute și să finalizeze lucrările de construcții și echipamente tehnologice pentru îmbunătățirea proiectului ”Trafic management și supraveghere video”, cod SMIS 40398…” 

Cu alte cuvinte, Primăria a semnat un contract ”la cheie” cu Consorțiul Swarco, contract prin care Swarco s-a angajat să execute TOATE lucrările necesare pentru implementarea cu succes a sistemului integrat de management adaptiv al traficului. În paralel, aceeași Primărie mai semnează cu un contractant diferit un alt contract pentru „lucrări de îmbunătățire” a unui sistem a cărei implementare nici nu era finalizată în mai 2016. Acest contractant diferit a subcontractat apoi tot Consorțiul Swarco pentru aceste lucrări, ceea ce înseamnă că Swarco executau atât un proiect la cheie cât și îmbunătățiri la acest proiect înainte ca el să fie măcar finalizat.

Merită menționat că valoarea acestui contract este de 4,8 mil. lei, plătiți cu toții de la bugetul local. Durata de implementare era de 30 de zile, dar în realitate ea a fost de 5 (cinci) luni!

Sumarizând toate cele spuse mai sus, sistemul integrat de management adaptiv al traficului implementat în Timișoara trebuia să coste bugetul local 3,1 mil lei, pe o durată de implementare de 7 luni. În realitate, Primăria Timișoara a plătit de la bugetul local 21,7 mil. lei, iar durata de implementare a fost de 18 luni!

Proiectul de Trafic Management -costuri finale

Proiectul de Trafic Management -perioada de execuție

Concluzia este simplă: Proiectul „Unda verde” ne-a costat o mică avere, fiind un proiect prost implementat, cu multe aspecte ce nu pot fi explicate în niciun fel.

Acesta e doar un prim episod dintr-o analiza mai amplă pe care USR Timișoara o face proiectului de management al traficului din oraș. Despre cât de prost este acest sistem „smart” vom mai vorbi.

Alin Ciobanu, membru USR Timișoara

Muzeul de Transport Public din Timișoara – administrat de oameni cărora nu le pasă de muzeu, de exponate sau de timișoreni

Muzeul de Transport Public din Timișoara – administrat de oameni cărora nu le pasă de muzeu, de exponate sau de timișoreni

Deși inaugurat în 2007, Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși” nu este deschis publicului nici măcar astăzi (fiind doar ocazional disponibil pentru evenimente private). 

Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși” onorează istoria transportului în comun din Timișoara, istorie datând din anul 1867, odată cu înființarea societății pe acțiuni ce avea ca scop construirea unei linii de tramvai între cartierele Iozefin – Cetate – Fabric – Gara de Nord. Aceste linii de tramvai au fost inaugurate doi ani mai târziu (1869), punând în funcțiune primele tramvaie din România. 

Pe lângă exponatele cu valoare istorică evidentă, precum primul vagon de tramvai tras de cai din România – și al treilea din lume (după New York și Paris), vagoanele cu dublă comandă, denumite ‘Gemenele’, vagonul Electroputere V54, cei ce apreciază istoria transporturilor ar fi încântați să descopere și alte exponate din colecția de firobuze și autobuze datând din anii ‘60 până în 1996.

Administrația promite că muzeul va fi inclus în planul noii clădiri MultipleXity, principalul proiect al Timișoara Capitală Culturală Europeană, și că în nici un caz nu va fi scos din uz.

Această oportunitate ar fi binevenită și ar aduce cu sine o promovare suplimentară pentru acest muzeu dacă nu ar fi evident că muzeul va fi doar un apendice nedorit pentru Centrul MultipleXity. Muzeul pare mai degrabă o miză electorală decât interes real pentru obiectivul în sine. 

Dar marea problemă a muzeului este de fapt că din 2007 până acum, unele dintre exponate au fost depozitate sub orice critică. Multe troleibuze au fost mutate în depoul din Dâmbovița și sunt ținute în aer liber, unde se deteriorează foarte rapid.

Semnalăm și faptul că la începutul lunii aprilie, Societatea de Transport Public Timișoara – responsabilă pentru Muzeul Corneliu Mikloși – publica un anunț de organizare a unei licitații publice pentru valorificarea ca deșeuri a mijloacelor de transport în comun scoase din uz.

Iar îngrijorarea principală este că printre aceste vehicule care urmează să fie trimise la casare, s-ar putea să se regăsească și dubluri ale unor exponate ale muzeului sau vehicule deteriorate din neglijență. Aceste mașinării pot fi, în cel mai rău caz, folosite ca piese de schimb pentru vehiculele expuse.

Exponatele acestui muzeu au valoare istorică și sunt bunuri publice, astfel facem un apel către autorități să respecte importanța culturală a acestui muzeu, precum și a exponatelor sale și să grăbească procesul de a reda publicului accesul în acest muzeu.

USR Timișoara va rămâne cu ochii pe evoluția muzeului Corneliu Mikloși și vom continua să vă informăm în legătură cu acest proiect, constant trecut cu vederea de autoritățile locale.

Sursa foto: Forum RATT