Unde se află proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii cu un an și jumătate rămas până în 2021

Unde se află proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii cu un an și jumătate rămas până în 2021

Asociația Timișoara 2021 a câștigat dreptul și responsabilitatea de a organiza și gestiona activitățile culturale pentru pregătirea titlului de Capitală Europeană a Culturii. Cu toate astea, majoritatea demersurilor s-au concentrat pe spectacole și evenimente fără un impact marcant și fără a se respecta angajamentele din dosarul de candidatură. Am avut evenimente plătite din banii publici, evenimente lipsite de vizibilitatea și impactul în comunitate care să-i justifice.

Pe partea de infrastructură culturală, la 3 ani de la câștigare a titlului, nu avem nici un șantier început sau măcar dat în licitație, avem doar promisiuni de la toate instituțiile. Primăria nu a reușit să demareze Multiplexity, Turnul de Apă din Iosefin încă așteaptă o soluție de refuncționalizare, iar Centrul Cultural Mărăști a fost abandonat deși se regăsește teoretic pe bugetul orașului în fiecare dintre ultimii 3 ani. Consiliul Județean a promis că va reabilita și va introduce în circuit Muzeul Huniade, lucru de care a uitat, deși a încheiat anul trecut cu excedent de sute de milioane. Ministerul Culturii ne promite un Muzeu al Revoluției, deși suntem doar la un an și jumătate de 2021 și abia s-a stabilit locația. Sumele de bani pe care ministerul le promite pentru 2021 sunt promisiuni, fără surse de finanțare clară.

În 2 ani de pregătiri pentru anul 2021, Asociația Timișoara 2021 a cheltuit aproape 10 milioane de lei (mai exact, 9.688.394 lei), din care 99% sunt bani publici, adică bani ai cetățenilor Timișoarei și Timișului, și într-o proporție mai mică ai României.

Deși USR Timiș a semnalat public, în repetate rânduri, lipsa de transparență și dialog a Asociației privind modul de utilizare în special a banilor publici încasați, nici astăzi nu sunt prezentate public rapoarte financiare profesioniste privind banii cheltuiți, nici de către Asociație, nici de către cele două administrații – Robu și Dobra, responsabile de modul de folosire a banilor de la bugetele local și județean.

Pentru anul 2019, Primăria și Consiliul Local Timișoara au decis alocarea a încă 11 milioane de lei la bugetul local pentru Asociație. Din această sumă, 10 milioane lei sunt alocate cu încălcarea legii 52/2003 privind transparența decizională, proiectul de hotărâre aferent nefiind publicat pe site-ul primăriei pentru consultare publică.

Atitudinea Asociației față de opinia publică și cetățeni este acceptată și chiar întărită de finanțatorului său principal, Primăria Timișoara, care se comportă cu aceeași opacitate și aroganță față de cetățeni, nepublicând pe site-ul propriu anexele care stau la baza alocării a aproape 10 milioane de lei de la bugetul local pentru Asociație, între care cele mai importante sunt: expunerea de motive, raportul de specialitate al Casei de Cultură a Municipiului Timişoara și programului cultural prioritar aferent anului 2019, pe care se vor cheltui 10 milioane de lei în cele 7 luni rămase din 2019.

Pentru 2019, mai sunt așteptate de Asociație 2,145 milioane lei, bani publici de la Consiliul Județean Timiș și 1,6 milioane lei, bani publici de la Guvernul României, prin Ministerul Culturii.

Dată fiind această situație a valorilor banilor publici cheltuiți de Asociația Timișoara 2021, cerem din nou tuturor actorilor responsabili punerea în practică a valorii fundamentale privind transparența utilizării acestor bani.

Cerem Asociației Timișoara 2021 să publice rapoarte anuale pentru anii 2017 și 2018, prin care să prezinte opiniei publice:

  1. proiectele derulate, fiecare cu bugetele aferente cheltuite;
  2. impactul fiecărui proiect derulat, adică:
    • artiști locali implicați;
    • publicul atras;
    • schimbările produse în comunitate;
  3. criteriile de alegere ale partenerilor pentru proiectele derulate.

Cerem administrațiilor Robu și Dobra să respecte prevederile legii 52/2003, punând în consultare publică proiectele de hotărâre prin care alocă bani publici Asociației și să reprezinte garantul bunei utilizări a banilor publici alocați Asociației și cheltuiți de aceasta, prin solicitarea și publicarea de rapoarte privind utilizarea acestor bani.

Avem nevoie de investiții durabile, de care să ne putem bucura zeci de ani de acum înainte. În schimb, am primit doar evenimente fușerite care mizează pe ideea că timișorenilor fie nu le pasă, fie că vor uita.

Timișorenilor le pasă de cum sunt cheltuiți banii lor, le pasă de renumele orașului și le pasă de infrastructură, inclusiv cea culturală.

USR Timișoara va continua să lupte pentru a salva acest proiect, în măsura în care se mai poate. Titlul de Capitală Culturală este mai mult decât o onoare, este o provocare la înălțimea căreia nu reușim încă să ne ridicăm, dar care nu trebuie sub nicio formă abandonată.

Ruben Lațcău,

Vicepreședinte USR Timișoara

Haosul de pe strada Ripensia arată că Primăria Timișoara nu are un plan bun pentru a rezolva problemele de trafic din oraș

Haosul de pe strada Ripensia arată că Primăria Timișoara nu are un plan bun pentru a rezolva problemele de trafic din oraș

În urmă cu o lună, Primăria Timișoarei a decis să elimine banda specială de pe strada Cluj folosită de transportul în comun, taxi-uri și salvări. Tot acest trafic a fost redirecționat pe Str. FC Ripensia, o stradă care nu a fost concepută pentru a susține mijloacele de transport în comun. Acum ni se propune o nouă reorganizare a traficului pe strada Cluj, unde vom avea acea bandă unică, însă în sens invers.

Oamenii din zonă s-au arătat revoltați de aceste mișcări și pe bună dreptate! Primăria Timișoara nu are un plan de a rezolva problemele de trafic din oraș. În loc să aducă specialiști și să ia exemplul altor orașe similare europene, administrația locală face doar experimente pe seama sănătății și siguranței locuitorilor.

Benzile de pe Str. FC Ripensia sunt prea înguste pentru a permite circulația autobuzelor în condiții de siguranță (doar 2,8m lățime). Locuitorii din zonă s-au trezit cu aceste modificări anunțate de pe o zi pe alta, o practică obișnuită (din păcate) pentru Primăria noastră și o dovadă a lipsei de respect față de cetățeni.

Problemele concrete introduse de aceste modificări:

  • Salvările și mijloacele de transport în comun au timpi crescuți de deplasare, în condițiile în care se crează frecvent blocaje pe Str. FC Ripensia;
  • Pietonii nu sunt în siguranță pe trotuarul de pe Str. FC Ripensia, cu mașini trecând cu 50km/h la câțiva zeci de centimetri de ei;
  • Poluarea și zgomotul suplimentar pentru locuitorii din zona respectivă, mii de oameni pe sub ferestrele cărora trec mai nou și salvări și autobuze;

USR Timișoara a cerut Primăriei informații privind studiile și analizele pe care s-au bazat aceste modificări de trafic și strategia pentru dezvoltarea zonei în viitor. Așteptăm deocamdată răspunsul Primăriei la această cerere, cu speranța că modificările au avut la baza unele analize, în contextul în care proiectul de Trafic management “unda verde” prevede posibilitatea efectuării unor simulări virtuale de trafic.

În aceste condiții, cerem Primăriei:

  • Revenirea la situația anterioară, în care mijloacele de transport în comun aveau o bandă dedicată pe străzile Arieș și Cluj, dinspre Casa Tineretului, către Piața Leonardo da Vinci (zona pasajului Michelangelo);
  • Schimbările de aceste magnitudini ale traficului și din asemenea zone să fie bazate pe studii & simulări de trafic și să fie discutate public înainte de a fi implementate
  • Realizarea unui studiu pentru implementarea unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun pe sensul Michelangelo – Spitalul Județean. Realizarea acestei benzi dedicate transportului în comun ar putea aduce beneficii traficului, însă eliminarea benzii dedicate transportului public în sens invers crează o situație mult mai rea decât înainte și e exact inversul „prioritizării transportului în comun”.

Viața timișorenilor nu mai trebuie să depindă de dispoziția și toanele unui om. Nu putem să facem planuri pentru trafic în funcție de cheful cu care se trezește domnul primar. Azi vrea în stânga, mâine în dreapta. Avem nevoie de o administrație care știe ce face, care leagă soluțiile de un plan pe termen lung și vorbește cu oamenii.

a declarat Dan Reșitnec, președinte USR Timișoara.

Avem nevoie de Spital Municipal în Timișoara, dar nu în locul Parcului Botanic

Avem nevoie de Spital Municipal în Timișoara, dar nu în locul Parcului Botanic

Construirea de noi spitale este o prioritate evidentă pentru oraș, infrastructura sanitară de stat fiind concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de azi. Clădirile vechi sunt limitate fizic și nu permit dotarea cu noi tehnologii, nici optimizarea circuitelor intra-spitalicești.

Studiind Memoriul Tehnic legat de PUZ-ul de extindere și modernizare a Spitalului Municipal din Timișoara și parcare subterană aferenta am constatat următoarele:

  • Menționam faptul că în această nouă locație nu au putut fi încadrate și prevăzute, datorită limitării spațiului, următoarele: Ambulatoriul pentru secțiile actuale din locația  „Clinicile Noi ”, 200 mp și nici pentru cele care se vor reloca ( Cardiologie 120 mp, Chimioterapie 120 mp) – pag. 12

Lipsa abordării integrate a pacientului presupune scăderea calității actului medical! Se perpetuează practica  transportului pacienților cu salvarea sau deplasarea medicilor de la secțiile exterioare spitalului pentru consulturi interdisciplinare. Astfel, pacientul va avea în continuare parte de stres și disconfort, serviciul de ambulanța va rămâne supra-aglomerat, vom risipi bani pe combustibil și vom continua să avem o sursă de trafic ne necesară în oraș.

  • Investiția a fost conformată și dimensionată prin concept sa asigure sustenabilitate spitalului până în anul 2035. Între timp, prin grija autorităților publice locale, se va identifica o noua locație suplimentara pentru Spitalul Municipal din Timișoara, locația nr.2, distinctă de locația nr.1 – Clinicile Noi – pag. 63

Chiar este bună ideea de a destructura un parc central pentru o investiție sustenabilă doar 15 ani?  Suntem deficitari la capitolul spațiului verde disponibil pentru fiecare locuitor (angajamentul României este de a-i oferi fiecărui cetățean 26 mp de spațiu verde, dar fiecare timișorean are doar 16), vom supra-aglomera Piața Mărăști și de o vom supra-polua (inclusiv fonic). Merită?

USR Timișoara consideră acest PUZ inadecvat și proiectul de extindere al Spitalului Municipal nefezabil. Câteva argumente: vom avea un șantier în cel mai aglomerat loc din oraș, Parcul Botanic va fi destructurat, spațiul disponibil e insuficient și inadecvat pentru construirea unui spital care să ofere o abordare integrată a pacienților, serviciile ambulatorii de sănătate pe axa nord sud vor fi dezechilibrate.

Respingem categoric orice construcție subterană precum și orice restrângere a parcului actual, deoarece, odată ce începem eliminarea spațiului verde pentru construcția de clădiri (indiferent de destinația acestora), deschidem o cutie a Pandorei care va fi aproape imposibil de închis. Putem construi parcări și fără să distrugem spațiul verde.

Ce propunem noi:

  1. Construirea unui Spital Municipal pe un teren generos pus la dispoziție de Primărie –  pe Calea Torontalului, în zona Balta Verde sau în alte locații ce pot fi găsite de specialiști.
  2. Pe actuala locație a Spitalului Municipal să rămână serviciile integrate de oncologie, știut fiind faptul că la momentul actual asistența medicală de stat a pacienților oncologici se desfășoară în condiții improprii.
  3. Construirea unui spital regional. Surse de finanțare? Fonduri publice, fonduri europene sau un parteneriat public-privat. Accesarea fondurilor europene nu exclude parteneriatul public-privat, deoarece partea de co-finanțare a României poate proveni și din această sursă. Autoritățile locale pot deveni beneficiari ai banilor europeni pentru construcția spitalelor regionale. Condiția: Guvernul să solicite acest lucru Comisiei Europene. În intervalul 2021-2027, pentru politicile în domeniul sănătății, UE are alocați 413 milioane de euro. Activitățile din domeniul sănătății vor putea fi finanțate prin Fondul Social European și prin fondurile legate de cercetare, piața digitală, fondurile regionale și de coeziune – 27 miliarde de euro pentru anii 2021-2027, precum și prin alte mecanisme de sprijin, care sporesc impactul politicilor în materie de sănătate.

Mihaela Paula Rusu,
Vicepreședinte USR Timișoara

Cum putem decongestiona traficul din Timișoara. Câteva principii pentru mobilitate urbană durabilă

Cum putem decongestiona traficul din Timișoara. Câteva principii pentru mobilitate urbană durabilă

La anumite ore (și mai ales în zilele ploioase), traficul din Timișoara abia mai răsuflă. Centrul e adesea împânzit de coloane de mașini ce stau.

Noi credem că e timpul pentru o altă abordare a problemei deplasării prin oraș. Lărgirea străzilor în dauna trotuarelor și a spațiului verde sau anularea trecerilor de pietoni sunt experimente încercate și în alte locuri și care nu au funcționat.

Rezolvarea la problemele prezentului și ale viitorului nu stă în idei din trecut, iar experiența altor orașe europene similare ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru noi. Așadar, ce-i de făcut?

Haideți să vedem ce altceva le putem oferi oamenilor. Câteva principii pe baza cărora ar trebui regândită mobilitatea în Timișoara:

🔹 Siguranța în trafic e primordială, iar aici planificarea și starea infrastructurii joacă un rol important. Drumuri fără gropi, intersecții gândite corect, piste sigure și treceri de pietoni adecvate vor spori, pentru toată lumea, senzația de securitate în trafic.

🔹 Experiența orașelor din vest ne arată că un transport în comun impecabil este cea mai bună variantă de decongestionare a traficului. Transportul în comun trebuie sa fie de încredere și să ofere o alternativă viabilă. Mijloacele de transport trebuie să se succeadă la o distanță decentă și predictibilă de timp.

🔹 Parcările. Avem nevoie urgenta de parcaje! Conform studiilor europene, un procent semnificativ din trafic se datorează mașinilor care se învârt inutil în căutarea unui loc de parcare. În plus, am putea elibera spațiul public de mașinile parcate lângă bordură sau pe trotuar, spațiu prețios, ce ar putea reveni pietonilor sau transportului în comun.

🔹 Sănătatea tuturor trebuie avută în vedere. Transportul personal motorizat e, conform datelor de mediu, sursa cea mai mare de poluare din orașe. Mașinile sau autobuzele poluante ar trebui înlocuite de variante electrice (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice), dar și încurajându-i pe oameni să aleagă transportul alternativ ori să meargă pe jos.

🔹 Spațiul public să fie împărțit într-un mod corect, și celor ce merg cu mașina, dar și celor ce preferă transportul în comun, bicicleta sau mersul pe jos. Spațiul disponibil e clar limitat și, în plus, nu toți oamenii au mașini. De ce sa gândim spațiul public exclusiv în jurul mașinilor? Nu e oare mai important să gândim orașul în jurul oamenilor și să mizăm pe echitate geografică?

Problema este una dificilă, dar cu care s-au confruntat toate orasele istorice din Europa. Dar dacă refuzăm să învățăm din greșelile altora, măcar să învățăm din ale noastre.

Făcând mașina personală singurul mod confortabil și eficient de transport, am suprasaturat drumurile și ne-am condamnat la frustrare și nervi.

Trebuie să începem să luăm măsuri imediat. Și o vom face, pentru că nu avem de ales.

Cătălin Drulă: Despre caii verzi pe pereți care „blochează” autostrăzile

Cătălin Drulă: Despre caii verzi pe pereți care „blochează” autostrăzile

Ce faci când ești incapabil să construiești autostrăzi? Inventezi scuze: “nu ne lasă Europa”, “ne blochează ONG-urile”, “nu putem face din cauza urșilor/broaștelor/etc”, etc

Propaganda PSDistă încearcă la disperare să creeze o narațiune alternativă pentru ceea ce este un eșec colosal care le aparține doar lor.

La autostrada Lugoj-Deva se știe din 2012 (de 8 ani!) că vârful de deal de la Holdea/Coșevița trebuie traversat printr-un tunel de aproape 2km. Soluția este necesară și din punct de vedere constructiv – pentru că dacă s-ar aplica soluția din studiul de fezabilitate (adică o săpătură deschisă), ar rezulta o excavație cu adâncimea maximă de 45m (cât un bloc de 15 etaje) – dar și din punct de vedere al mediului fiind o zonă de păduri, un culoar important de migrație pentru animale. Una e să-l despici în două cu o mega-săpătură cu lățimea de sute de metri la partea de sus, alta e să faci frumos și civilizat două tuneluri pentru autostradă.

De altfel, oricine a fost pe autostrăzi mai la vest de noi sau mai la sud (Bulgaria/Grecia) a văzut zeci de astfel de tuneluri, ele fiind normalitatea. Numai pe ai noștri îi sperie de moarte – “vai, tunel!, să evitam cu orice preț să construim așa ceva în România”. Pentru că n-au mai făcut și pentru că sunt, în general, incapabili și fug de orice răspundere.

Ei bine, de la situația asta de care se știe – de 8 ani – DE OPT ANI și pe care o păstorește de atunci magistralul domn Neaga, directorul CNAIR sub toate guvernele PSD, am ajuns în 2019 să spunem că “nu putem face autostrăzi din cauza urșilor”.

În 2014, dl. Neaga a anunțat planul: le va cere italienilor care au luat contractul pentru acest sector să facă ei proiectul tehnic pentru zona cu tuneluri și să-l dea CNAIR ca să le scoată separat la licitație. După ce nu s-a mișcat mare lucru la acest plan, în 2016 chiar s-a realizat acest proiect tehnic, cu studii geotehnice și tot ce trebuie. El stă în niște cutii acum la compania italiană pentru că în 2017 reveniți cei de la PSD au decis să nu-l mai plătească și că “vorbesc ei la Bruxelles” să nu se mai facă tuneluri. După care au constatat că totuși nu se poate să-ți bați joc de orice reguli dacă vrei bani europeni – ai un acord de mediu aprobat, ai un proiect pe fonduri aprobat, nu poți să-l schimbi doar pentru că vrea mușchiul unui ministru. Așa că au revenit la tuneluri, dar proiectul tehnic tot nu l-au plătit către compania italiană. Și-a trecut și 2018. A venit 2019 și ne promite dl. Neaga că acum-acum scoate secțiunea cu tuneluri la licitație. Pe ce bază, pe ce documentație dacă cea făcută de italieni stă în cutii, asta nu mai explica.

Cert e că după 8 ani de brambureală pesedistă, licitația încă nu e lansată și coridorul european Sibiu-Nădlac e tot întrerupt pe 9km și va mai rămâne mult și bine așa cu oamenii ăștia la butoane.

Nu-i așa că-i mai simplu să spui povești cu lilieci și urși care-s bune să devină folclor, decât să explici de ce naiba nu ești în stare de 8 ani de zile să faci o licitație pentru un sector de câțiva km de autostradă?

Concluzia: noi chiar am putea ajunge departe și să facem și autostrăzi dacă n-am fi conduși de hoți și proști.

Sursa foto: Will Porada / Unsplash

Primăria Timișoara încalcă legea: are nevoie de PUZ pentru Complexul Sportiv din zona Lipovei

Primăria Timișoara încalcă legea: are nevoie de PUZ pentru Complexul Sportiv din zona Lipovei

Primăria Timișoara a început în vara anului trecut proiectarea pentru complexul sportiv din zona Lipovei. USR Timișoara susținea, la acea vreme, că e necesar ca Municipalitatea să respecte toate etapele legale ce trebuie parcurse în astfel de situații: elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ-ului) și organizarea unui concurs de soluții arhitecturale.

În cadrul dezbaterii publice din 6 iunie 2018, ce avea ca subiect exact proiectarea complexului sportiv din zona Lipovei, reprezentanții USR Timișoara și reprezentanții autorităților locale au avut un schimb de opinii pe tema necesității elaborării PUZ-ului. Ce susțineam noi:

  1. În prezent terenul pe care se dorește edificarea complexului sportiv este reglementat de Planul Urbanistic Zonal (PUZ) ION IONESCU DE LA BRAD aprobat prin HCL 186/29.07.2003 având astfel destinația rezidențială și dotări de cartier și nu de Planul Urbanistic General (PUG) așa cum este specificat, în mod eronat, în studiul de fezabilitate.
  2. În aceste condiții este necesară și obligatorie elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), singurul instrument legal, pentru schimbarea destinației unui teren. O componentă esențială în elaborarea PUZ-ului este informarea populației care își poate exprima astfel opțiunile în mod democratic.

„În ciuda acestor argumente obiective prezentate mai sus, autoritățile locale au insistat că terenul este reglementat de PUG, având destinația de zona de agrement și sport iar elaborarea unui PUZ nu este necesară. Iată însă că ne-au înșelat. Au mințit.”, a declarat vicepreședintele USR Timișoara, Alexandru Cadar.

Am urmărit în continuare tema și am observat că aceleași autorități locale au eliberat Certificatul de Urbanism nr. 3995 / 04.10.2018, pentru o funcțiune identică și anume construirea unui complex sportiv pentru agrement pe terenul lipit de terenul prevăzut pentru obiectivul de investiții mai sus menționat. La regimul tehnic, Certificatul de Urbanism nr. 3995 / 04.10.2018 prevede următoarele:

  1. Conform PUZ aprobat HCL 186/2003 (…)subzona rezidentiala mixtă (…) si dotari de cartier (…) Propunerea facuta ”CONSTRUIRE COMPLEX SPORTIV PENTRU AGREMENT IN REGIM DE INALTIME MAXIM S+P+2E” nu se încadreaza în prevederile PUZ aprobat prin HCL 186/2003 in ceea ce priveste functiunea propusa.
  2. Autorizarea constructiilor se va face in baza unui PUZ aprobat prin HCL

Așadar, pentru acest Certificat de Urbanism, autoritățile locale fac trimitere la exact argumentele prezentate de noi cu privire la lipsa PUZ-ului pentru obiectul de investiții mai sus menționat. Cu alte cuvinte, pe terenuri cu reglementare identică din aceeași unitate teritorială de referință, pentru aceeași funcțiune, pentru un obiectiv de investiții al Primăriei NU se aplica legea și NU este nevoie de PUZ, dar pentru un obiectiv de investiții cu capital privat aceleași autorități aplică legea în mod corect și cer explicit acest lucru.

USR Timișoara a trimis în octombrie o adresă către Primărie, prin care a solicitat corectarea erorilor, dar domnul primar Robu a ales să o ignore și să nu ne răspundă.

„O situație anormală, care ridică mari semne de întrebare cu privire la modul discreționar în care administrația pe care domnul Robu o conduce înțelege să aplice legea, în acest caz Legea nr. 350 / 2001.

Complexul sportiv din Calea Lipovei este cu siguranță așteptat de mulți timișoreni, iar oportunitatea acestui proiect este indiscutabilă. În același timp, trebuie avut în vedere și respectarea prevederilor legale. În acest caz, elaborarea unui PUZ este obligatorie, așa cum de altfel autoritățile locale au confirmat în urma emiterii certificatului de urbanism mai sus menționat. Domnule Robu, principiul aplicării legii în mod corect nu este negociabil. Minciuna are întotdeauna picioare scurte !”, a mai adăugat Alexandru Cadar.

Timișoara e îngropată în nămeți de incompetență. City-manager-ul Kristof trebuie să plece!

Timișoara e îngropată în nămeți de incompetență. City-manager-ul Kristof trebuie să plece!

Ne aflăm la o săptămână de la sfârșitul codului portocaliu de ninsoare, iar în mare parte a orașului circulația este aproape imposibilă în condiții de siguranță. Trotuare înghețate, mormane de zăpadă peste tot, copaci rupți și abandonați, piețele centrale acoperite de gheață și zăpadă, sute de străzi și multe cartiere în care nu s-a intervenit absolut deloc.

Orașul nu oferă condiții de siguranță pentru locuitorii săi și toate astea dintr-un motiv foarte simplu: administrația Robu nu este capabilă să-și îndeplinească nici măcar sarcinile de bază. De-a lungul anului 2018, primăria fie nu a vrut, fie nu a fost capabilă să organizeze o licitație în timp util pentru deszăpezirea orașului.

Acest serviciu nu este primul serviciu elementar pe care actuala administrație eșuează să îl ofere. Zăpada ce a căzut peste tot acoperă gunoaiele de pe străzile Timișoarei pentru că, să nu uităm, pe lângă că nu au fost capabili să asigure deszăpezirea, nu au fost capabili să asigure nici contract de salubrizare.

Contractele vechi pentru deszăpezire au expirat în aprilie, iar proiectul de aprobare a caietului de sarcini pentru o nouă licitație a fost aprobat abia în septembrie. Nici iarna trecută deszăpezirea nu a funcționat cum ar fi trebuit, tocmai de aceea, în primăvară, într-un exces de zel atât de des întâlnit, primarul Robu făcea promisiuni fanteziste. Ne prevestea că în această iarnă vom urmări pe telefon utilajele de deszăpezire în acțiune, că toate cele peste 1200 de străzi vor fi curățate, că timișorenii vor putea monitoriza prin GPS, minut cu minut, traseul mașinilor de intervenție.

Contractul pentru deszăpezirea de urgență a fost atribuit direct și fără licitație către SDM, o soluție evident insuficientă. A fost clar din prima clipă că SDM nu poate face față, dar asta nu a contat pentru domnul Robu. Ce spune domnia sa nu are legătură cu realitatea și cu ceea ce se întâmplă în Timișoara. Dumnealui și-a construit o realitate paralelă, alimentată de subordonații săi și angajații noștri. Unul dintre ei este city-manager-ul Robert Kristof, feblețea domnului Robu.

Administrator public cu zero experiență, responsabil atât de salubrizare, cât și de serviciile de curățat zăpada, domnul Kristof a eșuat lamentabil, demonstrând fără echivoc că poziția îl depășește în totalitate. Singura sa reușita în acest an a fost să își convingă șeful să îi mărească salariul la 17.000 lei. Bani pentru care noi, timișorenii, nu primim mai nimic la schimb.

Oare de ce îl plătim pe domnul Kristof cu atâția bani dacă nu este capabil să se ocupe de lucrurile ce îi cad în sarcină? Răspunsul este simplu: pentru că așa vrea domnul Robu.

USR Timișoara cere demisia lui Robert Kristof, care a demonstrat fără drept de apel că nu e în stare să asigure nici serviciile de bază pentru oraș.

Domnule Robu, dacă alegeți să-l păstrați în funcție pe Robert Kristof, după eșecurile sale repetate, practic aruncați o insultă către fiecare persoană care v-a votat în trecut.

O evaluare obiectivă a actualei administrații ne arată drumul încet și sigur pe care Timișoara este dusă spre colaps. Orașul se sugrumă sub trafic, noi fonduri europene nu atragem, contract de salubrizare nu avem, iar acum nu suntem capabili nici să ne curățăm orașul de zăpadă.

Drumul pe care sunteți acum falimentează atât orașul cât și cariera dumneavoastră politică.

Ruben Lațcău,
vicepreședinte USR Timișoara

Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Zi după zi, Timișoara este tot mai puțin orașul trandafirilor și se transformă într-o urbe întunecată și murdară. Deșeuri din construcții, coșuri de gunoi ce dau pe dinafară, ambalaje, frunze nemăturate, praf pe lângă borduri, rampe de gunoi. Timișorenii găsesc la tot pasul o priveliște dezolantă.

În acest timp, primarul Timișoarei se derobează, în stilu-i caracteristic, de responsabilități. Domnul Robu se luptă pe pagina dumnealui de Facebook cu Garda de Mediu, cu PSD-ul sau ne arată câte goluri a mai înscris, în loc să se ocupe de sarcinile sale edilitare. Și, așa cum vom arăta mai jos, se folosește în postările sale de jumătăți de adevăr.

De ce avem o Timișoară murdară și cine e de vină

Până la sfârșitul lui octombrie 2018, RETIM răspundea de:

  1. salubrizarea stradală și ridicarea rampelor clandestine de de deșeuri – prin contractul cu primăria Timișoara, expirat în august și prelungit până în octombrie;
  2. colectarea deșeurilor de la persoane fizice și juridice – prin contractul în curs cu ADID Timiș (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri – o organizație constituită din toate primăriile din județ și Consiliul Județean, ce are rolul de a gestiona serviciul de salubrizare a localităţilor)

Conform legii, până în 2014, salubrizarea și colectarea deșeurilor (punctele 1 și respectiv 2) se făceau de către același operator. Din 2014, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, există posibilitatea ca cele două servicii să fie contractate de operatori diferiți.

Azi, la finalul lui 2018, din cauza nepăsării instituțiilor locale, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și autoritățile locale nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Să le luăm pe rând.

Salubrizarea stradală din Timișoara e practic inexistentă

În prezent, Retim se mai ocupă doar de colectarea deșeurilor. Pentru acordarea serviciilor de salubrizare, primăria Timișoara are în curs o licitație, după ce licitația din primăvară a fost un eșec. La această a doua licitație au depus oferte doi operatori: Polaris M Holding S.R.L. și Brantner Servicii Ecologice S.R.L., iar ofertele lor se afla în curs de analizare, termenul limită fiind luna mai 2019.

Între timp, primăria Timișoara a încheiat un contract direct cu Horticultura (o firmă ce are ca obiect de activitate amenajarea și întreținerea spațiilor verzi) pentru a face curat în oraș pentru 80 de zile, în schimbul a 34.000 euro. Adică 425 euro pe zi pentru a goli și coșurile de gunoi și, ne asigură domnul Robu, pentru a mătura străzile (deși acest punct nu e prevăzut în contract!). Horticultura nu are însă nici pregătirea și nici numărul de oameni necesari pentru a face curat în oraș, deci atribuirea salubrizării către o firmă care nu are licență pentru activitatea de salubrizare este nelegală, așa cum arată Legea 101/2006 la articolul 30:

(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată:

c) încheierea de către primar a contractelor de delegare a gestiunii pentru una dintre activitățile de salubrizare a localităţilor prevăzute la art. 2 alin. (3) cu un operator care nu deține licenţă;

Așadar domnul Robu a acționat ilegal când a oferit salubrizarea către Horticultura.

Primăria Timișoara nu mai ridică gunoiul depozitat în rampe clandestine

Această prevedere era trecută în contractul dintre Primărie și Retim, contractul de la punctul 1, cel expirat în acest an. Domnul Robu se face uită că e responsabilitatea dumnealui să se ocupe de această problemă, însă Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, conform articolului 21, e clară:

(3) În cazul deșeurilor abandonate și în cazul în care producătorul/deținătorul de deșeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curățarea și refacerea mediului, precum și cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autoritatea administrației publice locale.

Putem afirma, cu legea în mână, că domnul Robu dezinformează atunci când spune că nu cade în sarcina primăriei strângerea gunoiului din rampele clandestine:

Tot ce înseamnă gunoi menajer -altfel spus: gunoi din pubele, containere, rampe clandestine (s. n.), rampe sezoniere de primăvară și toamnă- NU MAI ARE LEGĂTURĂ CU PRIMĂRIA!

Primăria este responsabilă doar de ridicarea gunoiului din coșurile de pe domeniul public -trotuare, piețe, stații STPT, parcuri- și de măturatul și spălatul străzilor!

Garda de Mediu a amendat Primăria pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile, iar amenda o vom plăti cu toții, nu doar domnul Robu, deși dumnealui este vinovat.

Lipsa contractelor dintre Retim și populație

Există atât persoane fizice, cât și juridice care nu au contract cu Retim. Sau, dacă au, declară mai puține persoane în contract, așa cum e cazul unor Asociații de Proprietari. Și atunci scapă de gunoi cum pot, îl lasă la colț de stradă sau lângă pubelele vecinilor.

Primăria are instrumentul legal de a impune încheierea unui contract pentru ridicarea deșeurilor, conform Legii 101/2006, art. 30:

(5) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei refuzul utilizatorului de a încheia contracte de prestări servicii cu operatorul de salubrizare licențiat în aria de delegare respectivă.

În plus, primăria poate rezolva situația celor fără contracte cu operatorul de salubritate prin impunerea unei taxei speciale, pe care s-o vireze ulterior operatorului (Legea 99/2014):

Autoritățile administrației publice locale au obligația să instituie taxe speciale […] și să deconteze lunar operatorilor, direct din bugetul local, contravaloarea prestației efectuate la utilizatorii fără contract.

Impunerea e mai dură decât contractul, pentru că în contract se pot declara, pe proprie răspundere, mai puțini locatari, pe când la impunerea taxei datele se iau de la evidența populației.

Doar că Primăriei Timișoara nu i-a păsat că doar unii plătesc ridicarea gunoiului, deși toți îl produc. În loc să se certe pe Facebook cu Garda de Mediu, domnul Robu putea să intervină și să-i sancționeze pe cei care nu au contract cu Retim. Sau să le vorbească cetățenilor despre importanța colectării selective, despre campaniile de curățenie pe care le desfășoară Retim sau pur și simplu să le explice că locul gunoiului nu e la marginea străzii.

În concluzie, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Toate aceste responsabilități cad în sarcina autorităților locale. Un primar căruia îi pasă s-ar ocupa de problemele reale ale orașului, în loc să stea pe Facebook și să-și numere golurile.

Rodica Militaru,
Membru în Biroul Local al USR Timișoara