Cum să-ți faci buletin sau viză de flotant pentru alegeri în Timișoara

Cum să-ți faci buletin sau viză de flotant pentru alegeri în Timișoara

De ce am nevoie de flotant? 

Locuiești în București, Timișoara, Cluj, Iași sau într-o comună de lângă, dar nu chiar? Felicitări, ești printre cei 20% de bucureșteni, timișoreni, clujeni sau ieșeni cărora nevoile le sunt ignorate, iar deciziile administrative le sunt impuse. Deoarece „în acte” tu nu exiști. Deși lucrezi, studiezi, locuiești, ai o familie, iubești sau te distrezi în marele oraș sau în comuna periurbană, ești în continuare o ambiguitate statistică. 

Dacă vrei ca vocea ta să fie auzită, primul pas este să ai actele în regulă. Fă-ți buletin sau viză de reședință (flotant) și ne vedem la alegerile locale pentru a-ți face dorințele cunoscute în fața autorităților locale.

Cum să-ți faci buletin sau viză de flotant pentru alegeri în Timișoara

Stai în chirie? Acte necesare:

  • Cerere tip – Cerere pentru înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea reședintei
  • Actul tău de identitate, în original;
  • Actul de identitate al găzduitorului/proprietarului/prietenului;
  • Actul de spațiu al găzduitorului – original + copie;  (ex. contract vânzare cumpărare apartament) sau extras de carte funciară actualizat – (nu mai vechi de 30 de zile);
  • Prezența obligatorie atât a solicitantului cât și a găzduitorului la ghișeu
    • Este obligatoriu consimțământul unuia dintre proprietarii spațiului de locuit;
    • În cazul în care se prezintă contract de închiriere înregistrat la administrația financiară, nu este necesară prezența găzduitorului cu actul de spațiu iar contractul de închiriere va fi prezentat în original și copie.
    • În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul de evidenţă a persoanelor, declaraţia de primire în spaţiu poate fi consemnată la notarul public ori în faţa poliţistului de ordine publică din cadrul unităţii de poliţie pe a cărei rază teritorială este situat imobilul.

Ești student și locuiești în cămin? Acte necesare:

Vreau buletin sau viză de reședință(flotant) în Timișoara. Unde depun actele?

Direcția de Evidență a Persoanelor Timișoara

  • Timişoara, Bulevardul Mihai Eminescu nr. 15 (lângă Poșta Mare)

  • Telefon: 0256.225.184, 0256.225.185, 0256.225.186

Când depun actele?

  • Luni 8:30 – 13:00; 14:00 – 16:00
    Marţi 8:30 – 13:00; 14:00 – 18:00
    Miercuri 8:30 – 13:00; 14:00 – 16:00
    Joi 8:30 – 13:00; 14:00 – 16:00
    Vineri 8:30 – 13:00
  • Programează-te online aici;

Sursa foto: Turbojet / Wikipedia Commons

Alianța USR PLUS merge mai departe și în Timiș. Dominic Fritz la Primarie, Cristian Moș la Consiliul Județean și liste comune de candidați

Alianța USR PLUS merge mai departe și în Timiș. Dominic Fritz la Primarie, Cristian Moș la Consiliul Județean și liste comune de candidați

Avem listă, avem candidați, avem alianță cu PLUS. Suntem pregătiți. Alianța USR PLUS își continuă drumul.

Avem o mulțime de oameni extraordinari atât în USR Timiș cât și în PLUS Timiș. Dar astăzi avem lista finală (în urma negocierilor) a celor care au câștigat competițiile interne, niște oameni competenți și cinstiți care sunt pregătiți să aducă primăriile și Consiliul Județean în anul 2020.

Este oficial: pentru primăria Timișoarei candidatul Alianței va fi Dominic Samuel Fritz, iar pentru președinția Consiliului Județean Timiș candidatul va fi Cristian Moș. Conform protocolului semnat cu PLUS, vicepreședintele Consiliului Județean, respectiv viceprimarul Timișoarei vor reveni colegilor noștri de alianță. Colegii de la PLUS au venit cu foarte multă putere de muncă și energie în această alianță, iar scorurile noastre electorale ar fi fost mult mai slabe fără eforturile lor. De acum înainte vom munci pentru a deveni o singură echipă.

În ultimii 2 ani ne-am concentrat foarte intens pe profesionalizare. Ca să venim în fața dumneavoastră pregătiți cu adevărat de guvernare. Nu doar de opoziție, nu doar de campanie, ci pregătiți să aducem instituțiile în serviciul cetățenilor.

Ne așteaptă o campanie locală intensă, apoi încă una parlamentară. Suntem 100% pregătiți să fim alternativa pe care o așteaptă Timișul de atâta timp. Ne vom petrece tot timpul rămas până la alegeri să transmitem clar și limpede mesajul nostru.

Atât USR și PLUS au lucrat la programe de guvernare. Locale și județene. Aceste programe sunt compatibile și urmează să fie îmbunătățite și definitivate de echipe mixte, din ambele partide. Scopul nostru este să guvernăm inteligent, să reducem risipa și să promovăm o mentalitate modernă în instituțiile noastre.

Suntem pregătiți, iar în următoarele luni vom da tot ce putem pentru a vă convinge că suntem cea mai bună și promițătoare variantă pentru Timiș.

Știm că electoratul nostru este pretențios, iar acest lucru nu face altceva decât să ne împingă să ne ridicăm la nivelul așteptărilor cetățenilor.

Listele finale (primele 14 locuri) pentru Consiliul Județean și Consiliul Local Timișoara sunt după cum urmează:

CONSILIUL JUDEȚEAN:

🔹 Cristian Alin MOȘ 🔸 Raul OLAJOS 🔹 Viviana ȚECU 🔸 Bianca LUCA 🔹 Călin BADIU 🔸 Alexandru CAPLAT 🔹 Petre MIHĂIEȘ 🔹 Laura BOLDOVICI 🔹 Alexandru CADAR 🔹 Raoul TRIFAN 🔹 Zoltan NEMETH 🔸 Andrea NOEA-KABA 🔹 Sorin ȘIPOȘ 🔹 Vlad ȘENDROIU

CONSILIUL LOCAL:

🔹 Dan REȘITNEC 🔸 Andrei MEȘTER 🔹 Ruben LAȚCĂU 🔹 Rodica MILITARU 🔸 Vlad BOLDURA 🔹 Răzvan NEGRIȘANU 🔸 Răzvan STANA 🔹 Ana MUNTEANU 🔹 Aida SZILAGY 🔹 Ovidiu MEREAN 🔹 Paula ROMOCEAN 🔸 Cornel Florin ILCA 🔹 Jorge GONZALEZ 🔸 Emanuel DAVID

Doar împreună putem pune județul pe roate. Doar noi putem să ne construim viitorul.

Noi semafoare în Timișoara, cumpărate de la firmele de partid

Noi semafoare în Timișoara, cumpărate de la firmele de partid

Semaforișoara, Ep.2

Vă enervați în trafic și vă scot din minți semafoarele? Atunci va fi o mare bucurie să aflați câți bani s-au dus deja pe Bega pentru acest sistem performant, dar mai ales că ne pregătim să cumpărăm noi semafoare.

Semaforișoara a costat bugetul local – deci pe noi toți – 21,7 milioane de lei, în loc de 3,1 milioane de lei. De 7 ori mai mult decât era prevăzut inițial, iar costurile cresc. Între timp, SDM apelează la șmecherii contabile, pentru a putea face achiziții fără licitație, iar o firmă deținută de un membru PNL e foarte aproape să pună mâna pe un nou contract gras.

Aceasta este o pildă despre risipa banilor publici. Cu mai multă sau mai puțină intenție. Deci s-o luăm de la început.

Societatea de Drumuri Municipale (SDM), firmă deținută de Consiliului Local, are în Timișoara, monopol pe reparațiile de drumuri, trotuare, parcări, semnalizarea și întreținerea semnalizării rutiere. SDM este și cea care gestionează sistemul integrat de management adaptiv al traficului, așa-numita „Semaforișoara”.

Sistemul a fost implementat de un consorțiu (să-i spunem consorțiul C) care, în aprilie 2015, semna cu Primăria Timișoara un contract pe șapte luni, cu o valoare de 23,7 milioane de lei (o bună parte din fonduri UE, cu o contribuție de la bugetul local de 3,1 milioane de lei).

Punerea în funcțiune a sistemului a durat însă 18 luni, nu 7, cât era contractat inițial. Prelungirea termenului a însemnat costuri suplimentare, plătite integral din bani publici. Vorbim despre aproximativ 14 milioane de lei în plus, bani aprobați de consilierii locali.

Dar asta nu e tot! În mai 2016, Primăria Timișoara a semnat, fără licitație, un alt contract cu o altă firmă (să-i spunem firma F), firmă deținută de un membru PNL, care în timpul zilei ocupă postul de președinte al unei alte firme publice în subordinea Consiliului Local, Horticultura. Contractul privea finalizarea lucrărilor de construcții și echipamente tehnologice pentru îmbunătățirea proiectului „Trafic management și supraveghere video”. Să traducem: Primăria avea deja un contract cu consorțiul C, dar încheia cu o altă firmă un contract pentru „lucrări de îmbunătățire” pentru un sistem care nu era finalizat!

Firma F a primit 4,8 milioane de lei (un milion de euro), bani de la bugetul local.

Lucrurile merg însă și mai departe. SDM, în calitate de gestionar al acestui sistem, a ieșit, în ianuarie 2020, la cumpărături.

Avea nevoie de 36 de semafoare rutiere, 32 semafoare pentru pietoni, de automate de dirijare a traficului, licențe software și butoane pentru pietoni. Le-a și cumpărat: de la consorțiul C, prin achiziție directă! Cum a făcut? Simplu! Pentru că legea permite achiziții directe doar în limita sumei de 160.650 lei, SDM, companie versată, a „spart” contractul în exact atâtea bucăți cât să poată cumpăra de la cine vrea, la ce preț vrea!
E legal? Sigur că nu.

În mai puțin de o oră, în aceeași zi, 20 ianuarie 2020, SDM a cumpărat 58 de semafoare LED cu 83.279 lei, automate de dirijare a circulației cu 80.872 lei, licențe software cu 73.342 lei și butoane pietonale cu 12.331 lei. În total, 248.825 lei, plătiți direct, fără niciun fel de licitație.

Și mai e ceva. În 27 noiembrie 2019, dimineața, SDM a scos la licitație un „acord-cadru de lucrări de extindere a infrastructurii de fibră optică pentru sistemul «Trafic management și supraveghere video»”. Acesta ar urma să fie valabil timp de patru ani și să includă opt contracte subsecvente. Valoarea totală: până la 17,7 milioane de lei. Adică peste 3,7 milioane de euro! Ofertele au putut fi depuse până în 21 ianuarie 2020. De fapt, este una singură: din partea firmei F, cea deținută de colegul de la Horticultura.

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR-PLUS la Primăria Timișoara


Am fost întrebat de câțiva concitadini în ultimele zile despre idei concrete. Aici ar fi una: haideți să nu mai risipim banii publici prin tot felul de șmenuri cu firme de partid pentru semafoare de care nimeni nu are nevoie.

(Prioritatea numărul 1 în viziunea strategică propusă de mine: ”Deschidem și digitalizăm administrația locală”. Fără o reformă profundă, asumată, nu vom rezolva nimic, în nici un domeniu.)

USR Timișoara și-a desemnat lista de candidați pentru Consiliul Local

USR Timișoara și-a desemnat lista de candidați pentru Consiliul Local

Sâmbătă, 1 februarie, a avut loc Adunarea Generală a filialei USR Timișoara, în urmă căreia afost stabilită prin votul tuturor membrilor lista candidaților USR la Consiliul Local Timișoara.

„Am ales această listă în mod transparent, nu în spatele ușilor închise. Este o listă de cetățeni, pentru cetățeni. Vrem să aducem Consiliul Local mai aproape de oameni, mai ales în cartiere. Consiliul Local nu mai trebuie să fie un instrument de aprobare oarbă a extravaganțelor primarului; noi îl vom transforma într-un spațiu viu de democrație, în care vocea timișorenilor să fieauzită.” a declarat Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoara.

În fruntea listei a fost ales Dan Reșitnec care, la doar 33 de ani, este Președintele USR Timișoara. De profesie inginer software, Dan Reșitnec ocupă o poziție de management în domeniul IT, într-o companie din Timișoara. El a fost coordonatorul campaniei Fără Penali în funcții publice în județul Timiș.

Al doilea clasat este Ruben Lațcău, vicepreședinte USR Timișoara. În vârstă de 31 de ani, Ruben Lațcău este inginer mecanic și lucrează într-o corporație automotive, pe o poziție de middle management. În ultimele 6 luni a lucrat intens la documentele de viziune și politici publice din cadrul campaniei locale, fiind și o prezență constantă în dezbaterile publice ale Primăriei Timișoara.

A treia poziție pe listă este ocupată de Rodica Militaru, membru fondator al USR Timișoara și actual vicepreședinte. Rodica Militaru are 65 de ani, este dr. inginer, cadru didactic la Universitatea Politehnica Timișoara, consultant pentru sisteme de management. A fost și este implicată activ în toate campaniile USR. Coordonează elaborarea secțiunii Administrație din programul electoral al USR.

Lista completă a candidaților USR pentru Consiliul Local Timișoara, în ordinea voturilor primite

1. Dan Reșitnec – manager IT
2. Ruben Lațcău – Inginer mecanic
3. Rodica Militaru – Doctor Inginer, cadru didactic la Universitatea Politehnică
4. Răzvan Negrișanu – Arhitect/ Urbanist/ Antreprenor
5. Ana Munteanu – Actriță/Activist civic
6. Aida Szilagy – Expert sustenabilitate/Doctor în eco-eficiență industrială
7. Ovidiu Merean – Programator
8. Paula Romocean – Director executiv
9. Jorge Gonzalez – Profesor
10. Dana Lazăr – Asistent europarlamentar
11. Mihaela Rusu – Medic
12. Tiberiu Simionaș – Inginer de proces
13. Mihai Mortan – Manager proiecte
14. Dragoș Nistor – Arhitect
15. Cosmin Milos – Asistent manager
16. Andrea Kelemen – Inginer de calitate
17. Mădălin Dogaru – Administrator șef și cadru didactic asociat la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor
18. Bogdan Răescu – Asistent Marketing
19. Victor Drăgoi – Inginer
20. Simona Nanu – Designer proiectant
21. Cătălina Jahn – Broker
22. Valerian Munteanu – Programator
23. Larissa Mihala – Manager vânzări
24. Adrian Borugă – Contabil șef
25. Alexandru Andrițoiu – Antreprenor
26. Adina Burghel – Psiholog
27. Ioan Sebastian Ardelean – Specialist în Politici Publice și Advocacy
28. Sorin Voinea – Programator
29. Victor Lujanschi – Inginer
30. Ionuț-Valentin Belgun – Inginer
31. Andrei Pechianu – Tehnician telecomunicații

Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Ce înseamnă titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru Timișoara? 

Două sau trei orașe europene sunt anual alese să poarte titlul de Capitală Culturală. Asta înseamnă că în acel an acele orașe vor fi puncte de întâlnire pentru cultura europeană. 

Proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 vorbește despre istoria și comunitățile Timișoarei și a fost ales tocmai pentru că era gândit ca un proiect care să refacă legăturile cu vecinătatea. Obiectivul său este ca mediul cultural local, românesc și european să își pună creativitatea la muncă, construind prin cultură, cu și pentru această comunitate, povestea orașului. Pentru ca toate să se poată întâmpla, Primăria, Consiliul Județean și Guvernul și-au asumat responsabilitatea să investească peste 100 de milioane de Euro în oraș, în spații publice, centre de arte, muzee și în patrimoniul extraordinar al Timișoarei.

Ce bani s-au dat până acum? 

Întregul proiect este cronic subfinanțat, de la câștigarea titlului în 2016 și până acum. Singura instituție care a mai dat bani cu țârâita a fost Primăria, 10 milioane de lei în total. Consiliul Județean și Guvernul nu și-au respectat până acum mai deloc promisiunile de finanțare făcute Timișoarei și Comisiei Europene. 

Cum stăm cu pregătirile? 

Nu există în acest moment nici un șantier început pentru 2021, proiectele promise fie au fost amânate, fie au primit bani pe hârtie, bani care nu s-au materializat niciodată. Primăria nu a fost capabilă să atragă finanțare europeană pentru proiectele pe care și le-a propus, exemplul trist fiind Centrul Cultural Mărăști, unde Clinica de Dermatologie trebuia transformată în centru cultural. Proiectul pentru finanțare a fost atât de prost scris încât a fost respins de la finanțare. Reabilitarea Filarmonicii, a Bibliotecii Județene sau reconversia cinematografelor și restul promisiunilor au fost rostogolite de la an la an, PNL și PSD învinovățindu-se reciproc pentru lipsa de finanțare.

În timpul ăsta conducerea Asociației a fost preluată de către cele două partide politice și acoliții lor. După doi ani de certuri între mediul cultural și conducerea girată de partide a Asociației, au ajuns la un compromis care a fost din nou doar în favoarea PSD și PNL. Boardul Asociației are azi 8 membri. Jumătate sunt și membri ai celor două partide politice, PSD & PNL. Toată lumea vrea să apară în pozele asociației, nimeni să-și respecte promisiunile.

Acest proiectul istoric pentru Timișoara a devenit o broșă, pe care PNL și PSD au pasat-o de la unii la alții, în timp ce se acuză reciproc de lipsa de finanțare. Pentru PSD Timiș și pentru guvernul PSD, Timișoara și acest titlu nu au reprezentat niciodată o prioritate. Acum vedem că nu reprezintă nici pentru noul guvern PNL. 

Guvernul României se angaja prin Ordonanța de Urgență 42/2019 să investească în reabilitarea:

  • Filarmonicii – 77 mil. lei
  • Palatului Culturii (Opera) – 5,8 mil. lei
  • Cinematografelor Victoria și Dacia – 11 mil. lei
  • Bibliotecii Județene – 8,7 mil. lei 
  • și reconversia Clinicii de Dermatologie – 11,5 mil. lei – cea despre care Uniunea Europeană a respins finanțarea, după cum am scris mai sus. 

Votul în Parlament, prin care OUG-ul de mai sus a fost aprobat, s-a dat în octombrie anul aceasta (Legea 198/2019). Două luni mai târziu, guvernul PNL alocă 700 de mii de lei pentru Asociație, iar d-na. Gorghiu propune Guvernului să mai dea Timișoarei 2 mil. lei, bani insuficienți pentru oricare dintre proiecte.

Ce se va întâmpla în 2021 când vom fi Capitală Culturală Europeană?

Timișoara nu va avea nici un proiect de infrastructură finalizat în 2021, cel mult vor fi câteva șantiere deschise. Asociația nu are nici finanțare nici un management performant. Deci Timișoara se va prezenta în fața Europei fără un program coerent, fără investiții și spații pentru cultură și pentru turiști. Efortul pe care guvernul României l-a făcut pentru Sibiu nu va fi făcut pentru Timișoara. Cum pentru Sibiu titlul de capitală culturală europeană a reprezentat o șansă extraordinară să se pună pe harta Europei, pentru Timișoara va fi doar o ocazie în care să arătăm cât de prost pregătiți suntem.

Cu un centru cu mult prea multe clădiri în paragină, cu un mediu cultural lipsit de finanțare, fără muzee sau spații de artă, singurul lucru pe care îl vom putea arăta Europei vor fi promisiunile pe care PNL și PSD le-au fluturat timp de 4 ani cu seninătate. Aceiași politicieni se vor grăbi atunci să apară în poze și în ședințe festive, fără pic de remușcare pentru șansa mare a Timișoarei pe care ei au aruncat-o la gunoi. 

Noi, timișorenii, vom rămâne doar cu sentimentul că merităm și puteam mai mult de atât și cu rușinea de a fi conduși, la 30 de ani după ce am dat jos regimul comunist, de niște incompetenți care vând iluzii și cu rușinea de a nu avea ce arată Europei atunci când toți ochii vor fi pe noi. Timișoara va fi capitala culturală pe hârtie.

Nicolae Robu face amenințări goale la adresa proprietarilor de clădiri istorice din Timișoara

Nicolae Robu face amenințări goale la adresa proprietarilor de clădiri istorice din Timișoara

„Cine nu a început deja să-și reabiliteze clădirea încât lucrările să poată fi finalizate până la data de 31.10.2020, va fi amendat, începând de acum, în fiecare săptămână și, în plus, pus la impozit de 6 ori mai mare!” O parte din ultimul mesaj din partea primarului Robu, transmis tuturor proprietarilor de clădiri istorice.

Însă, pe lângă măsuri punitive, Primăria Timișoara ar fi trebuit deja să sprijine proprietarii clădirilor istorice, astfel încât să nu ajungem în situația în care să li se ceară să facă în 10 luni ceea ce nu s-a făcut în 30 de ani.

Dacă ținem cont de faptul că obținerea tuturor avizelor și a autorizației de construire durează în medie 6 luni și faptul că lucrările de construcție nu pot începe până la 1 martie din cauza condițiilor atmosferice, realizarea unor astfel de lucrări până în octombrie 2020 e imposibilă. 

De ce am ajuns să avem atâtea clădiri istorice dărăpănate în Timișoara?

Lăsând la o parte cazurile destul de rare în care un imobil este deținut de o singură persoană sau entitate juridică, majoritatea imobilelor istorice din oraș sunt deținute mixt de persoane fizice, persoane juridice, culte, Statul Român prin Primăria Timișoara, etc. Și chiar dacă toate aceste entități atât de diferite reușesc să ajungă la un consens și decid să reabiliteze imobilul, este extrem de dificil să poată începe execuția acestor lucrări.

Ce pași are de făcut un proprietar în momentul în care dorește să-și reabiliteze imobilul istoric?

→ Obținerea certificatului de urbanism durează 30 de zile;

→ Ulterior, trebuie obținute avize de la diverse alte instituții, toate cu termene între 15 și 30 zile. 

→ Cel mai dificil de obținut este avizul Direcției de Cultură, a cărei comisie se întrunește o singură dată pe lună. Dacă ai ghinionul să depui cererea imediat după întâlnirea Comisiei de Monumente, poți aștepta mai bine de 30 de zile pentru întrunirea unei noi comisii, la care se adaugă zilele (nu puține), în care se redactează avizul Comisiei. Și dacă vorbim de un aviz negativ, povestea poate continua luni de zile. 

→ Inspectoratul de Stat în Construcții își dă și el acordul într-un termen de 10 de zile lucrătoare.

→ Apoi urmează încă 30 de zile pentru obținerea Autorizației de Construire.

Cum îi sprijină pe proprietari Primăria Timișoara, în orașul cu cel mai mare număr de monumente istorice din România?

În cadrul Primăriei nu există un birou specializat care să îndrume proprietarii în ceea ce privește etapele pe care le au de parcurs și unde pot să primească consultanță tehnică în cazul în care pe parcursul întocmirii proiectului sau a execuției lucrărilor se lovesc de o problemă. La un moment dat, Poliția Locală a împărțit niște pliante proprietarilor de clădiri în paragină, dar sprijinul concret s-a oprit aici.

Prin Hotărârea de Consiliu Local 158/2016 s-a aprobat Programul de sprijin financiar pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din Municipiul Timișoara.

Pe scurt, proprietarii imobilelor istorice care realizează lucrări de reabilitare a fațadelor/acoperișurilor pot beneficia de sprijin financiar de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Problema este că sunt două impedimente majore care împiedică proprietarii să apeleze la sprijinul Primăriei:

  1. Întreaga documentație necesară obținerii autorizației de construire, precum și documentația tehnico-economică necesară executării lucrărilor revine proprietarilor și reprezintă contribuția acestora la program. Costurile pentru contractarea acestor servicii nu sunt deloc neglijabile, iar găsirea unor specialiști deloc ușoară.

    În alte primării, unde reabilitarea clădirilor istorice reprezintă un succes, această etapă a fost preluată de către o comisie specializată. O comisie care a sprijinit proprietarii prin întocmirea proiectului tehnic, obținerea avizelor și a oferit asistență tehnică și consultanță până la finalizarea lucrărilor.

    Fără o experiență în astfel de lucrări, asociațiile de proprietari apelează la sprijinul unor arhitecți mai mult sau mai puțin specializați în astfel de lucrări. Este extrem de dificil pentru asociațiile de locatari să ia decizii în ceea ce privește întocmirea proiectului tehnic (decizii pe care nu le poate lua arhitectul, ci doar proprietarul) , de aceea consultanța externă din partea instituțiilor abilitate (Primăria și Direcția de Cultură) este imperativ necesară.
  2. Printre actele necesare includerii în program se află și expertiza de risc seismic. Fără a se preciza nicăieri în cuprinsul Hotărârii de Consiliu Local care este gradul de risc seismic care face o clădire eligibilă sau nu, putem presupune că motivul pentru care nu exista nicio cerere aprobată, este că s-a solicitat ca gradul de risc seismic să fie 3 sau 4. E puțin probabil să avem clădiri istorice încadrate în această clasă, având în vedere că vorbim despre clădiri de peste 100 ani, care poate nu au fost reabilitate nici măcar o dată.

    În mod normal, sprijinul financiar nu poate fi acordat clădirilor cu grad de risc seismic 1 (cele cu deja celebră bulină roșie). Realizarea unor lucrări de consolidare pentru un grad de risc seismic mai bun (3 sau 4), presupune lucrări de amploare. Pe lângă presiunea financiară foarte mare, spațiile din imobilele în consolidare nu pot fi folosite. Deci șansele ca în viitorul apropiat, proprietarii imobilelor istorice să efectueze acest tip de lucrări sunt aproape inexistente.

Deși se putea observa cu ușurință din primul an în care această hotărâre de consiliu local a fost în vigoare că ea nu funcționează, nu s-a făcut niciun pas pentru modificarea ei și adaptarea la realitatea timișoreană.

O altă problemă este că, din lipsa de experiență, cei care întocmesc devizele de lucrări subestimează costurile și proprietarii pot ajunge în situația în care costurile estimate să crească semnificativ sau chiar să se dubleze.

Ce e de făcut pentru reabilitarea clădirilor istorice din Timișoara?

Trebuie facilitat accesul proprietarilor la consultanța specializată și apoi la finanțare.  În prima fază, în cadrul Primăriei trebuie înființat un birou care să sprijine proprietarii imobilelor din zona istorică cu informații referitoare la specialiștii pe care îi pot contacta pentru întocmirea proiectelor, la descrierea etapelor care trebuie parcurse până la începerea lucrărilor, dar care să și ofere consultanță tehnică pentru partea de proiectare. 

Pe termen lung, înființarea unei comisii de specialiști, care să elaboreze și/sau să verifice proiectele tehnice și documentația economică pentru astfel de lucrări este imperios necesară. Experiența unei astfel de comisii va face ca proiectele de reabilitare să fie elaborate și estimate corect.

Modificarea Hotărârii de Consiliu Local, în sensul precizării clare a gradului de risc seismic neeligibil pentru acest ajutor financiar, este un un pas care poate fi facut rapid. Din acel moment, accesarea finanțării devine mai atractivă și mai ușoară.

Realitatea e că in loc să protejeze patrimoniul, Primăria Timișoarei pune umărul la distrugerea lui.

Sursa foto: Gratziela Ciortuz/ Wikipedia Commons

Care sunt problemele persoanelor cu dizabilități din Timișoara

Care sunt problemele persoanelor cu dizabilități din Timișoara

3 decembrie, este ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. Am stat de vorbă cu trei timișoreni – Iren, Cosmin și Cătălina. Ce au avut de spus despre ce fel de oraș își doresc și despre cum putem construi o Timișoară pentru toți.

Iren este timișoreancă și se deplasează folosind un cărucior cu rotile:

„Îmi doresc în acest oraș ca toate persoanele, indiferent de felul în care se deplasează, să poată avea accesibilizare. Sunt foarte multe gropi, altă dată sunt mașini care sunt parcate pe trotuar și atunci eu trebuie eu să mă dau jos mai întâi de pe trotuar, să mă uit dacă vine o mașină sau alta sau să văd dacă vine tramvaiul, să ocolesc acea mașină și să mă urc din nou pe trotuar, ceea ce nu este ușor! O bordură nu trebuie să fie numai puțin înaltă, ea trebuie să fie la nivel cu partea carosabilă. Cred că nu este un drept special. Să pot exista la fel cum există mulți alți semeni ai mei.”

Cosmin are 30 de ani, e din Timișoara și a absolvit al Universității de Vest, Facultatea de Asistență Socială:

„Mi-aș dori ca toți oamenii să mă respecte așa cum sunt eu. Să nu mă vadă ca un monstru sau ca o altfel de persoană. Îmi doresc foarte mult ca acest oraș să fie mult mai deschis persoanelor cu dizabilități. Și îmi doresc ca în Timișoara să fie luate deciziile împreună cu persoanele cu dizabilități. Să fim și noi întrebați, pentru că noi știm cel mai bine cum e. Cum e accesibilitatea în oraș, cum e o bordură care nu este în regulă…”

Cătălina locuiește în Timișoara de 24 de ani, unde s-a mutat din Republica Moldova. Este o persoană surdă, poate vorbi și are proteze auditive.

„Accesibilizare pentru persoanele surde înseamnă prezența unui interpret, înseamnă informație despre evenimente și festivaluri. Înseamnă anunțuri pentru surzi cu privire la activitățile la care ei ar putea participa în orașul Timișoara. Și atunci când eu merg la Primărie și nu înteleg ceea ce mi se spune, mi-ar plăcea să am un interpret care să îmi explice. Avem dreptul legal să ni se ofere interpreți. Acesta nu este un moft. Visez ca orașul Timișoara să devină un oraș european accesibilizat pentru persoanele cu dizabilități. Și sper să nu visez degeaba, așa să se facă!”


„Vreau să construim un oraș în care fiecare poate contribui cu abilitățile lui. Vreau un oraș în care persoanele cu dizabilități sunt văzute, sunt ascultate și sunt incluse în deciziile care se iau. Un astfel de oraș este mai bun, nu doar pentru persoanele cu dizabilități, ci de fapt crește calitatea vieții pentru toată lumea.”, a declarat Dominic Samuel Fritz, candidat USR la Primăria Timișoara.

Un oraș pentru toți timișorenii

Astăzi, 3 decembrie, este ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. Am stat de vorbă cu trei timișoreni – Iren, Cosmin și Cătălina. Ce au avut de spus despre ce fel de oraș își doresc m-a impresionat mult. Ajută-ne să ducem mesajul lor la cât mai multă lume!

Gepostet von Dominic Samuel Fritz am Dienstag, 3. Dezember 2019
Timișoara s-a așezat la aceeași masă de Ziua României

Timișoara s-a așezat la aceeași masă de Ziua României

Ziua României a fost sărbătorită inedit de către 250 de timișoreni: 50 de familii din oraș au găzduit câte patru, cinci sau șase alți oaspeți, persoane pe care nu le cunoșteau înaintea acestui eveniment. Experimentul de încredere pus la cale de către Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoarei, și de către alți membri, simpatizanți și voluntari a arătat că Timișoara poate redeveni o comunitate sănătoasă, cu oameni ospitalieri, de bună-credință și cu bun-simț.

Dominic Fritz explică motivele ce au stat la baza ideii: „De ziua României am invitat patru timișoreni la mine acasă. Cu toate că nu-i știam înainte, deja simt că putem muta munți împreună. La fel ca mine au făcut peste 50 de alte familii din Timișoara. În seara de 1 decembrie, mai mult de 250 de timișoreni care nu se cunoșteau între ei au luat o cină împreună, ca dovadă că încă avem încredere unul în celălalt. Că încă avem încredere în România și în viitorul său.”

timisoara_la_masa_iozefina_tudor

Deși cei din echipa de organizare au așteptat cu emoție evenimentul, reacțiile participanților au fost copleșitor de entuziasmate. Cei implicați au fost plăcut impresionați de prilejul de a descoperi alți timișoreni, de deschiderea și toleranța cu care au fost întâmpinați, de faptul că oameni diverși și necunoscuți pâna la acel moment au putut sta împreună la aceeași masă. Cel mai mic participant a avut 2 ani, cea mai în vârstă 85 și mulți dintre ei și-au publicat pe rețelele de socializare poze alături de ceilalți timișoreni, români și europeni ce au luat parte la cine.

timisoara_la_masa_rodica_militaru

„România, o țară folosită și neglijată și furată de prea mulți dintre cei care au pretins că o conduc, are nevoie de noi toți să o refacem. Ca să poată străluci și dărui și inspira din nou. Noi croim această altă soartă a României, zi de zi, cu deschidere, curaj, speranță și încredere. La mulți ani, România!”, a scris Dominic Fritz pe pagina sa de Facebook în seara zilei de 1 decembrie 2019.